Revista "Familia creştină"

Editorial

• "Vitamine" pentru vacanţă
  (Marina Fara)

• Preferaţi iubiri de sezon sau iubire, pur şi simplu?
  (Maria Goţia)
  Acum când mass-media sunt inundate de recomandări pentru "iubirile de-o vară", Maria Goţia le ridică în primul rând părinţilor problema: mai putem astăzi să stăm de-o parte şi să îi lăsăm pe copiii noştri să înveţe din jur ce este iubirea, sexualitatea? Şi dacă o facem noi, ce fel de imagine a iubirii le transmitem? Vor putea ei oare să vadă la cei mari acea dăruire totală şi altruistă de sine, singura care poate împlini fiinţa umană, care poate da sens sexualităţii noastre?
  
  
• Sunt îndrăgostit sau iubesc?
  (Radu Capan)
  V-aţi hotărât să vă căsătoriţi? Felicitări! Acceptaţi însă provocarea lansată de Radu Capan, de a vedea dacă vă iubiţi cu adevărat, sau sunteţi în faza de "plutire" a îndrăgostirii? Nu de alta, dar pasul pe care doriţi să îl faceţi este pe viaţă, şi trebuie să iubeşti cu adevărat pe cineva pentru a rezista atâta timp lângă el. Iar voi, cei căsătoriţi, acceptaţi, vă rugăm, citind acest articol, provocarea de a vă compara iubirea voastră cu cea adevărată, pentru a vă maturiza relaţia.
  
  
• Vacanţă pentru Marta
  (Maria Goţia)
  Vine vacanţa, vine concediul! O perioadă pe care am aşteptat-o un an întreg. Cum vom profita de acest timp? Poate că unora ne este greu să ne desprindem de mulţimea de îndatoriri pe care le avem în viaţa de zi cu zi, pentru a ne relaxa cu adevărat. Alţii poate ne întoarcem mai obosiţi decât eram când am plecat în concediu. Maria Goţia ne propune o vacanţă în care să avem curajul şi să dormim, să ne oprim, să nu facem nimic, să lăsăm totul deoparte, pentru a pune de fapt totul în mâinile lui Dumnezeu. Şi pentru a avea timp să ne regăsim, ca soţi, unul pe celălalt.
  
  

• Ariditatea spirituală
  (traducere şi adaptare de Andrei Goţia, după pr. W. G. Most)
  Emoţiile plăcute în viaţa spirituală se numesc consolări; contrariul lor, ariditate. Iar la ariditate ne pot predispune de exemplu păcatele, imperfecţiunile, sau chiar şi ataşarea de lucruri pământeşti. În acest articol, pr. W. G. Most, ne explică mai multe legat de consolări şi ariditate, arătând şi exemple de sfinţi care au avut parte de multă ariditate, dar au profitat de pe urma ei.
  
  
• Blaise Pascal: O trestie gânditoare
  (Radu Capan)
  Ce ştim despre Blaise Pascal? Cei mai mulţi ştiu doar că a fost un mare matematician şi fizician. Unii mai ştiu că a scris, printre altele, o serie de cugetări unite într-un volum după moartea lui. Dar poate nu mulţi ştiu că Blaise Pascal a fost un bun credincios catolic, care şi-a trăit ultimii ani în mănăstire, care a avut o legătură specială cu Cristos şi cu cei săraci. Cum în luna august comemorăm moartea sa, vă propunem prin acest articol să îl cunoaştem mai bine pe Blaise Pascal, un exemplu impresionant de om al ştiinţei şi în acelaşi timp şi al credinţei.
  
  

• Comunicarea in familie
  (Marcela Crişan)
  Spre deosebire de metodele contraceptive, metodele de reglare naturală a fertilităţii - singurele care respectă cu adevărat persoana umană - presupun o bună comunicare între soţi. O comunicare nu doar în ceea ce priveşte aplicarea metodei, ci una care să clădească o relaţie armonioasă între cei doi, în familie - şi cine nu îşi doreşte o astfel de relaţie? Despre importanţa comunicării, a învăţării artei de a comunica, ne vorbeşte în acest interviu Marcela Crişan, asistent social.
  
  
• Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor
  (Oana Capan)
  Sunteţi siguri că copiii dvs. se simt iubiţi? Unii o ştiu pentru că părinţii le adresează adesea cuvinte tandre, încurajatoare; alţii pentru că părinţii le fac adesea cadouri, sau pentru că petrec mult timp împreună cu ei. Fiecare copil are un "limbaj" în care înţelege mai bine iubirea. Citind articolul care urmează, şi, mai mult, cartea pe care o recomandă în el Oana Capan, suntem invitaţi să învăţăm toate limbajele iubirii, pentru a ne ajuta copiii să devină adulţi echilibraţi, capabili să îşi împărtăşească iubirea în cât mai diverse feluri.
  
  
• Cum să ne pregătim copiii pentru căsătorie
  (Cristina Sechelea)
  Pentru orice lucru bun este nevoie de o pregătire bună; şi pentru căsătorie, nu? Şi totuşi, înainte de nuntă, câţi tineri mai au răbdare, pe lângă atâtea amănunte care trebuie pregătite, să meargă şi la biserică să stea de vorbă cu preotul? Fără a minimaliza importanţa acestei pregătiri imediate, Cristina Sechelea vorbeşte despre pregătirea îndepărtată pentru căsătorie, care începe din copilărie, şi le oferă părinţilor câteva sugestii pentru a-şi ajuta fiii la clădirea încă din copilărie a vocaţiei lor.
  
  
• Casa, şantier de sfinţenie
  (pr. Tiberiu Sîrbu)
  V-aţi privit vreodată casa ca un şantier? Nu, nu ca atunci când faceţi de exemplu nişte renovări majore. Ci un şantier în care se construieşte ceva ce necesită mult mai mult timp, mult mai multă energie, oricât de obosiţi aţi fi după un zugrăvit. Ceva care este mult mai important decât draperiile pe care le-aţi ales, şi pe un termen mult mai lung: veşnicia. Este vorba de sfinţenie: sfinţenia fiecărui membru al familiei, şi sfinţenia familiei. Şef de lucrări este Dumnezeu. Iar pr. Tiberiu Sîrbu ne oferă aici un mic plan de lucru.
  
  

• Filmul, o şcoală pentru viaţă şi familie?
  (Pr. Liviu Băluşcuţi)
  Câtă influenţă au filmele în formarea concepţiilor noastre despre viaţă? Care personaje din filme ne-au modelat comportamentul, în diferite împrejurări? Care film l-am putea revedea de nenumărate ori, fără să ne săturăm de el? Forţa imaginilor care apar pe ecranul cinematografului sau al televizorului se verifică cu siguranţă în viaţa fiecăruia dintre noi. Pr. Liviu Bălăşcuţi ne invită să reflectăm asupra lumii imaginare a filmului, în care majoritatea dintre noi intrăm, mai rar sau mai des.
  
  
• Sanctuarul şi locul de pelerinaj Cacica
  (Familia creştină)
  Aţi vizitat vreodată frumoasa biserică din Cacica, unde anual merg mii de pelerini, în special în sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pentru a se apropia mai mult de Dumnezeu prin mijlocirea Preacuratei? Vă propunem o incursiune, atât în spaţiu cât şi în timp, într-o invitaţie pentru un popas deosebit de vacanţă.
  
  
• Muzica lui Scarlatti, o credinţă, o moştenire, un refugiu sau o lumină?
  (Dorina Tereza Gorgan)
  Acest număr al revistei noastre abordează sub o formă sau alta comunicarea în familie. Printre limbajele genului comunicării la care ne referim, realitatea ne arată că există şi unul de ordin artistic. Se pare că, dintre arte, muzica reuşeşte să fie "campioana" acestui gen de comunicare. Poate prin faptul că reflectă mai bine analogia cu optima comunicare construită între membrii unei familii: armonia. Istoria muzicii ne oferă exemple de familii în care s-au creat capodopere, există de asemenea "dinastii" muzicale. Dar şi multe familii obişnuite - ne gândim nu numai la cele de astăzi, ci şi la tradiţii care au avut ecou şi în spaţiul nostru, de exemplu, în familiile saşilor din Transilvania, pianul, vioara, flautul figurau printre instrumentele folosite în mod curent în piese interpretate împreună şi arta lor se transmitea din generaţie în generaţie. Redactorul nostru muzical - gândindu-se la o dată înscrisă în calendarul muzical - ales pentru acum o celebră familie care şi-a legat numele de istoria muzicii.