![]() | ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() |
![]() |
![]() | ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() Shemà noule Israel Curs de Teologie fundamentală pr. Iosif Bisoc OFMConv achizitionare: 12.09.2003; sursa: Editura Serafica Disciplinele teologice, ca și oricare altă parte a științelor, sunt în permanentă mișcare, în permanentă cercetare. Teologia fundamentală, baza teologiei în general, are nevoie de timp de reflecție, timp de gândire, pentru a cuprinde și a înțelege mai bine toate aspectele revelației divine [1]. Transformările care au intervenit în înțelegerea de sine și a lumii din partea oamenilor au provocat o criză în credința creștină. Îndatorirea de a justifica și de a mărturisi credința în epoca noastră a provocat, drept urmare, rupturi și noi impostări în Biserică și în teologie. Conciliul Vatican al II-lea, într-o oarecare măsură efect, într-o oarecare măsură cauza acestor noi măsuri, a dat naștere la un nou context al credinței, pentru Biserică și pentru teologie. Apare de aceea justificatul interes pentru teologia fundamentală. Într-o imagine de autoînțelegere adusă la zi de reînnoirea conciliară care interesează creștinismul și Biserica, își face drum, în multe sectoare și cu o deosebită urgență, datoria unei aprofundate reflecții și cercetări a fundamentelor credinței. În același timp conștiința unei crize de legitimitate, mereu mai accentuată, a credinței creștine a adus din nou acea sensibilitate pentru problematica relativă a motivațiilor creștinismului, întrucât în teologie se găsește împlinirea și neîmplinirea fiecăruia dintre noi. Toate aceste circumstanțe au dus la dezvoltarea unui imens interes pentru teologia fundamentală. Biserica a cunoscut diferite etape de maturitate creștină și a reținut că inițierea în cunoașterea Evangheliei și integrarea în viața cotidiană nu s-au făcut într-un timp scurt. Ne întrebăm: este posibil să individualizăm cu aproximație acest moment în așa manieră încât să determinăm o anumită reflecție asupra experienței credinței care să indice teologia fundamentală? [2] Note[1] Cf. R. LATOURELLE - G. O'COLLINS, Problemi e prospettive di Teologia Fondamentale, Oueriniana, Brescia 19822, 13. [2] În tratatul ce urmează, de Teologie fundamentală, vom urma principiile-bază extrase din cursul Introduzione alla teologia de prof. Ugo Sartorio, Padova 1991. |
![]() |
![]() |
© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
|