RUGĂCIUNEA

Joi, 16 decembrie 2004

În numele Tatălui şi al Fiului,
şi al Spiritului Sfânt. Amin.

Din Epistola lui Iacob

De unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi? Oare, nu de aici: din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre? Poftiţi şi nu aveţi; ucideţi şi pizmuiţi şi nu puteţi dobândi ce doriţi; vă sfătuiţi şi vă războiţi, şi nu aveţi, pentru că nu cereţi. Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca voi să risipiţi în plăceri. Prea desfrânaţilor! Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu. (IV, 1-4)

Reflectăm

Cuvintele dure ale apostolului ne rănesc: de câte ori nu am crezut că rugăciunea este un fel de baghetă magică pe care la prima ineficienţă am pus-o repede deoparte? În loc să ne ajute să obţinem tot ceea ce voim, rugăciunea ne învaţă să cerem şi să dorim în mod corect. Nu tot la fel sunt învăţaţi şi copiii mici: "Spune: te rog?" Nu cumva noi adulţii această curtoazie o uităm adeseori?

Tatăl nostru...

Mulţumim, Doamne, pentru această zi; mulţumim, pentru cine ne stă alături: mulţumim pentru cine l-am întâlnit; mulţumim pentru cine ne va surâde; mulţumim şi pentru cine nu va fi gentil cu noi; mulţumim pentru prezenţa Ta în vieţile noastre. Amin.

Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Spiritul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin.