RUGĂCIUNEA

Vineri, 10 decembrie 2004

În numele Tatălui şi al Fiului,
şi al Spiritului Sfânt. Amin.

Din Evanghelia lui Luca

Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă. Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi nu rodesc. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inima curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare. (VIII, 11-15)

Reflectăm

Cuvântul lui Dumnezeu are nevoie de un pământ bun pe care să cadă. Ce înseamnă a fi pământ bun pentru noi? Înseamnă a lăsa cuvintele ascultate să devină trup şi viaţă, alegeri concrete de solidaritate şi apropiere. Ştim că avem responsabilitatea de a fi acest pământ bun? Nu numai pentru noi, dar şi pentru toţi cei care sunt alături de noi?

Tatăl nostru...

Nimic să nu ne oprească în a face binele în a fi generoşi şi drepţi. Fă, Doamne, ca să nu spunem niciodată destul. Fă ca orice acţiune a noastră să fie plină de bucurie pentru Tine şi pentru fraţii noştri. Amin.

Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Spiritul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin.