RUGĂCIUNEA

Joi, 9 decembrie 2004

În numele Tatălui şi al Fiului,
şi al Spiritului Sfânt. Amin.

Din Deuteronom

Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din toată puterea ta. Cuvintele acestea, pe care ţi le spun eu astăzi, să le ai în inima ta şi în sufletul tău. Să le sădeşti în fiii tăi şi să vorbeşti de ele când şezi în casa ta, când mergi pe cale, când te culci şi când te scoli. Să le legi ca semn la mână şi să le ai ca pe o tăbliţă pe fruntea ta. Să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale. (VI, 4-9)

Reflectăm

Acest fragment este textul pe care toţi evreii îl recitau în timpul zilei şi care este transmis din generaţie în generaţie. Credinţa părinţilor are un verb imperativ: "ascultare". Există un cuvânt originar care trebuie ascultat şi reamintit de mai multe ori în timpul zilei, un cuvânt care se scrie în inimă: acesta este modul de a asculta Cuvântul lui Dumnezeu. Cunoaştem din memorie un scurt pasaj din Scriptură pe care să-l repetăm în tăcere şi pe care să-l transmitem fiilor noştri?

Tatăl nostru...

În mâinile Tale, Doamne sfânt şi milostiv, ne punem viaţă noastră. Tu ne-ai dăruit-o. Tu o conduci şi o umpli de darurile Tale. Rămâi alături de noi precum piatra solidă şi prietenul credincios chiar şi atunci când noi uităm de Tine. Amin.

Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Spiritul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin.