RUGĂCIUNEA

Joi, 18 decembrie 2003

În numele Tatălui şi al Fiului,
şi al Spiritului Sfânt. Amin.

Din Evanghelia lui Luca

"Zisu-i-a apoi şi celui care-L chemase: «Când faci prânz sau cină, nu-ţi chema prietenii, nici fraţii, nici rudele, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva la rândul lor să te cheme şi ei pe tine şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă-i pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, şi fericit vei fi că ei nu pot să-ţi răsplătească; fiindcă ţi se va răsplăti la învierea drepţilor»". (14, 12-14)

Reflectăm

A fi fericiţi în sensul Evangheliei nu înseamnă a dori să-ţi fie schimbat destinul cu al altuia, nici a acţiona numai pentru binele tău. Nu este uşor, pentru că gratuitatea nu aparţine instinctului, suntem animale de pradă, şi totuşi pentru a deveni fii ai lui Dumnezeu înseamnă a învăţa limbajul împărtăşirii care se exprimă în mici ocazii, ca un prânz sau o cină.

Să ne gândim la cine putem oferi mâncare fără ca acesta să ne poată recompensa.

Tatăl nostru...

Învaţă-ne, o Doamne,
să Te slujim aşa cum meriţi,
să dăm fără să calculăm preţul,
să combatem fără să ne gândim la răni,
să ne obosim fără să căutăm odihna,
să muncim fără să cerem recompensă,
numai astfel vom şti
că împlinim voia Ta.
Amin.

Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Spiritul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin.

Lăudat să fie Isus Christos!
În veci amin!