STUDIU

Capitolul 7
Geografia lumii biblice

1. Întroducere

Pentru o cunoaştere mai bună a locurilor şi a ambientului în care s-a format Sfânta Scriptură vom încerca să sintetizăm pe scurt popoarele, triburile, locurile geografice şi oraşele care au avut o importanţă deosebită pentru tema noastră.

2. Popoare

Moabiţii, Edomiţii, Tir şi Sidon (Fenicienii), Asirienii, Babilonienii, Egiptenii, Ammoniţii, Filisteii şi Aramiţii.

3. Triburi

Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zabulon, Beniamin, Dan, Neftali, Gad, Aşer şi Manase.

4. Locuri geografice

Marea Moartă, lacul Genezaret, muntele Carmel, Negheb, râul Iordan, muntele Ermon, câmpia Saron, câmpia Izreel, Marea Mediterană, muntele Tabor, muntele Gerazim şi deşertul Sinai.

5. Oraşe

Ierusalim, Engaddi, Gaza, Sidon, Tir, Dan, Penuel, Ierihon, Meghido, Samaria, Sichem, Betel, Anatot, Betleem, Ebron, Irzeel, Silo şi Qumran.

6. Detalii geografice

Acum vom încerca să dăm câteva informaţii asupra locurilor şi oraşelor mai importante.

Lacul Genezaret sau Lacul din Galilea sau Marea Tiberiadei: măsoară 21 km lungime din nord la sud şi 12 km lăţime din est în vest. Iordanul întră în lacul Genezaret prin nord şi iese prin sud. Apa este dulce şi este un loc foarte bun pentru pescuit. În limba ebraică se numeşte lacul Kinneret (harpă).

Râul Iordan are apă tot anul, însă nu este navigabil. Izvorăşte din muntele Hermon în nord. Când ajunge la lacul Genezaret este deja la 212 m sub nivelul mării. Lungimea lui este de 350 km (110 km în linie dreaptă) şi are doi afluenţi: Iarmuk şi Iabboq.

Marea Moartă (cunoscută si ca Mare de Sare, Marea Câmpiei sau Marea Orientală): măsoară 76 km lungime şi 16 km lăţime. Se află la 392 de metri sub nivelul mării şi are o adâncime de 400 m. Nu este folosită şi de aceea salinitatea este foarte mare (mai mare decât a Mării Mediterane). Nu există viaţă în această apă, iar malurile sunt acoperite de sare şi sare gemă (să ne amintim de povestirea soţiei lui Lot).

Câmpia Izreel: este o câmpie în nordul Palestinei, numită şi câmpia lui Meghido, sau câmpia Esdrelon. Este o câmpie cultivată şi foarte fertilă, de unde se presupune că a produs numele de "(...) ţara unde curge miere şi lapte". Dezavantajul acestui loc este că are o singură cale de ieşire pentru armatele care vin din sud spre nord sau viceversa (din cauza regiunii deşertice sau muntoase din împrejurimi). Se poate aminti lupta lui Iozia şi legătura sa cu Armagedon.

Munţii lui Iuda: o porţiune muntoasă în Hebron.

Deşertul lui Iuda sau Deşertul din Idumea. Este o porţiune de deşert aproape de Iordan, în dreptul Ierihonului.

Shefela: regiune de colină între munţii lui Iuda şi câmpia Saron, aproape de mare. Înălţimea este cuprinsă între 120-500 m. În acea perioadă erau foarte frecvente luptele dintre filistenii care locuiau pe coasta mării şi evreii care locuiau pe aceste coline; luptele aveau loc în mod deosebit în văile strâmte dintre colinele din această zonă.

Muntele Carmel: este un munte aproape de câmpia din Isreel, de-a lungul Mării Mediterane. Sunt câteva urme preistorice şi este posibilitatea ca aici să fi existat o comunitate monastică ce a trăit pe acest munte.

Galilea de Sud: această zonă este ca şi Shefela, adică o zonă colinară, care nu trece de 700 de metri. Se găsesc mici câmpii între coline care sunt folosite pentru agricultură, iar colinele sunt folosite pentru a forma mici sate. Două sate sunt mai importante pentru noi: Nazaret şi Cana.

Galilea de Nord: această zonă este mult mai muntoasă şi cuprinde înălţimi între 1000 şi 1350 de metri. Este cunoscută pentru ploile şi vânturile care se abat pe aici. Este un loc de siguranţă în timp de război, dar agricultura este săracă.

Efraim: este o zonă din Samaria de Sud de circa 30 de km şi cu coline variind între 350 şi 1000 de metri. Terenul este fertil şi cu ploi din abundenţă. Oraşele cele mai înfloritoare sunt Betel şi Silo.

Manase: este o zonă din Samaria de Nord şi este mai joasă decât zona din Efraim, însă pământul este mai puţin fertil. Oraşele cele mai înfloritoare sunt Sichem, Tirza, Samaria şi Dotan ^[74].