Mic dicționar creștin catolic
pr. Ioan Tămaș
achizitionare: 04.03.2003; sursa: Sapientia
Prezentare
Index & Căutare
(Din lat. peregrinátio, călătorie în țară străină). E o practică religioasă care constă în călătoria unei persoane, a unui grup de persoane sau chiar a unei întregi comunități creștine la un loc sacru situat la o anumită distanță, din motive de evlavie sau de pocăință pentru păcate. Îndeosebi după libertatea religioasă a Bisericii, recunoscută de Constantin cel Mare (313), credincioșii creștini au început să meargă la locurile sfinte (Ierusalim) și la mormintele sfinților apostoli Petru și Paul (Roma). Unii pelerini au rămas celebri în istoria Bisericii, ca de exemplu Eteria, credincioasă spaniolă care a făcut un pelerinaj la locurile sfinte și în Răsăritul creștin pe la anul 400.
