Mic dicționar creștin catolic
pr. Ioan Tămaș
achizitionare: 04.03.2003; sursa: Sapientia
Prezentare
Index & Căutare
(Term. gr., "comuniune"). Termen neotestamentar care indică participarea la suferințele lui Cristos (cf. Fil 3,10), ajutorarea celor care se află în nevoi (cf. Rom 15,26), participarea la Euharistie (1Cor 10, 16), unirea cu Duhul Sfânt (cf. 2Cor 13,13). Însuși misterul Bisericii este comuniune (koinonía). Biserica este comuniune a creștinilor cu Dumnezeu și comuniune între creștini. Aceasta din urmă se realizează mai presus de toate prin participarea la Euharistie, care este culmea comuniunii ecleziale. Comuniunea eclezială se extinde atât în direcție verticală: comuniune a Bisericii de pe pământ cu Biserica din ceruri (cf. LG 7), cât și în direcție orizontală, spre întregul neam omenesc, pentru care Biserica este "un germen foarte puternic de unitate, speranță și mântuire" (LG 9).
