Mic dicționar creștin catolic
pr. Ioan Tămaș
achizitionare: 04.03.2003; sursa: Sapientia
Prezentare
Index & Căutare
(Din lat. decrétum, hotărâre). În legislația Bisericii, prin "decret" se înțelege, în general, o hotărâre specială emisă de autoritatea competentă. Dacă această hotărâre sau dispoziție este dată de autoritatea legislativă care prescrie norme juridice, este vorba de decret legislativ; dacă este dată de autoritatea executivă și administrativă, care are sarcina de a aplica legile, este vorba de decret executiv;* dacă este dată de autoritatea judiciară, este vorba de un decret judiciar. Decretul legislativ este în mod necesar general, deoarece e o lege propriu-zisă. Cel executiv poate fi atât general cât și particular, iar cel judiciar este întotdeauna particular, întrucât este dat unei persoane precise. Decretul particular este actul administrativ emis de autoritatea executivă competentă, prin care, în conformitate cu normele dreptului, într-un caz particular, este dată o decizie (de ex., înființarea unei parohii)* sau este acordat un oficiu (de ex., oficiul de paroh)* sau se conferă ceva (de ex., personalitate juridică unei asociații)*, care prin natura lor nu presupun o cerere făcută de cineva (cf. CDC, can. 48).