SOŢI   /   PĂRINŢI

IV. MODUL CUM TREBUIE FĂCUTĂ ACEASTĂ INFORMARE

• Întotdeauna se face între patru ochi, în secret.

• Tata sau mama vor aştepta un moment potrivit; cu cât va fi mai nebătător la ochi, mai necăutat, cu atât mai bine.

• Trebuie luate măsuri ca să nu fie conturbaţi în decursul conversaţiei de nimeni: să domnească o atmosferă de linişte, o ambianţă plăcută dar care să nu distragă în nici un fel atenţia copilului.

• Timpul propice acestei întreţineri este atunci când copilul este liniştit, neobosit, nesomnoros, fără griji (cu lecţiile făcute, dacă e cazul), neagitat (nu înainte sau imediat după joacă).

• Părinţii la fel să fie liniştiţi şi să nu dea nici un semn de nervozitate, nerăbdare, neîndemânare, ca nu cumva copilul să aibă impresia că părinţilor săi le este ruşine să vorbească cu el astfel de lucruri.

Părinţii se vor pregăti pentru această informare prin lecturi adecvate, conversaţii cu, şi informaţii de la persoane competente în materie.

Limbajul va fi clar, simplu, fără nici un dublu înţeles (trebuie exclusă şi posibilitatea pentru copil de a interpreta ceva greşit; el îşi însuşeşte cu multă uşurinţă expresiile cu dublu înţeles şi apoi le exploatează în mod funest...), cu cuvinte bine alese, expresii pure-caste, şi nevinovate, mereu adaptând totul capacităţii de înţelegere a copilului. Prin această iniţiere în misterele vieţii sexuale, pentru băiatul sau fata respectivă se ridică cortina visurilor copilăreşti ca să poată începe să contemple, să înţeleagă cu mintea sa de copil şi să savureze cu inima frumuseţea şi minunata măreţie a vieţii omeneşti.

Totul trebuie astfel organizat, vorbit, tratat ca în decursul întregii sale vieţi copilul să-şi amintească cu respect de aceste intime întreţineri cu părinţii săi. De aici încolo începe relaţia de prietenie dintre tată şi fiu, mamă şi fiică - bazată pe o încredere reciprocă mereu crescândă datorită unei ţinute de discreţie şi păstrare reciprocă a secretelor. Copiii vor avea pe viitor secretele lor pe care nu le destăinuiesc decât prietenilor intimi, în care au încredere că nu le vor divulga şi aceşti prieteni trebuie să fie în primul rând părinţii.

Spre a veni în ajutorul părinţilor, se dau în cele ce urmează modele de informare, în care nu numai că se va spune copiilor «cum» se întâmplă... ci se pune accentul şi pe motivul pentru care se întâmplă, adică «de ce» se discută acest subiect. Fiecare informare după probleme, vârstă şi sexe, are o introducere pentru părinţi asupra felului cum trebuie tratat respectivul capitol. Informarea este intenţionată pentru mai multe etape şi pentru o perioadă de timp care începe la vârsta de 8-10 ani, continuându-se până la pregătirea apropiatei căsătorii a celor tineri.