SOŢI   /   PĂRINŢI

X. PUBERTATEA: INFORMARE, MODEL PENTRU BĂIEŢI

Dragul tatii, trebuie să stăm puţin de vorbă amândoi: despre nişte lucruri foarte serioase şi foarte importante pentru viitorul tău.

Tu ai crescut mare; încetul cu încetul tu ai început să devii bărbat, de unde până mai ieri-alaltăieri erai numai un băieţaş, întregul tău trup creşte şi devine pe zi ce trece tot mai puternic, mai voluminos şi mai rezistent; vocea ţi se îngroaşă tot mai mult, devine tot mai bărbătească. Acum, eu aş dori să-ţi explic ţie cum se întâmplă acest lucru, ce se întâmplă în trupul şi sufletul tău, care este cauza acestei dezvoltări şi schimbări atât de mari la tine.

Tu ştii că în trupul nostru sunt diferite organe cu diferite funcţii pentru viaţa noastră. Astfel: inima este organul ce trimite, ca o pompă, sânge în diferite părţi ale trupului spre a le hrăni şi ţine în viaţă; la fel îşi au rolul lor şi alte organe din noi (plămânii, rinichii, creierul, etc.) care toate colaborează la menţinerea vieţii noastre.

În trupul nostru se găsesc şi diferite glande, organe mai mici ca volum care produc nişte secreţii, foarte necesare pentru viaţa şi sănătatea omului. Aşa de exemplu glandele salivare, din cavitatea gurii, ce produc saliva care ajută la înghiţirea şi digerarea alimentelor în stomac. Dacă aceste glande s-ar îmbolnăvi şi nu ar mai funcţiona normal, nutriţia noastră ar avea de suferit căci alimentele s-ar digera numai cu multă greutate şi stomacul ar fi expus la grave îmbolnăviri.

Din categoria glandelor, cele mai importante sunt aşa zisele glande endocrine sau cu secreţie internă deoarece îşi varsă secreţia în circuitul sângelui. O astfel de glandă este tiroida din partea dinainte a gâtului ea distribuie prin secreţia ei iodul necesar organismului, iar când se îmbolnăveşte grav se măreşte formând o guşă (Poate ai şi văzut oameni guşaţi?). Acum ajungem la miezul conversaţiei noastre: Printre cele mai importante glande endocrine sunt glandele sexuale, adică cele două testicole care atârnă într-o pungă de piele între picioare formând împreună cu membrul viril prin care vărsăm afară urina (membrul bărbătesc sau cum se spune mai pe scurt, simplu «membru») formează organul genital al bărbatului. Se numesc «sexuale» pentru că datorită lor se deosebesc cele două sexe, adică bărbăţii de femei. Testicolele atârnă într-o pungă înafara trupului pentru că secreţia lor nu poate avea loc decât la o temperatură în jurul de 33 de grade; ori temperatura trupului omenesc este de 36-37 de grade. Testicolele produc două secreţii: una internă şi alta externă; cea internă se numeşte hormon, iar cea externă spermatozoid.

Glandele acestea sexuale de la naşterea ta şi până acuma s-au dezvoltat încet iar acuma au început să-şi producă secreţiile lor: pe cea internă (hormonii) o varsă în sânge iar pe cea externă (spermatozoidul) o dă afară tot pe acolo pe unde iese afară urina.

Iată care sunt semnele de pe care se cunoaşte că aceste glande şi-au început activitatea:

Faţa de copil începe să ia înfăţişarea de bărbat, încep să mijească mustăţile, vocea începe să se îngroaşe, creşte tare în lungime, se dezvoltă musculatura şi începe să crească o pilozitate în zona organelor genitale (în jurul membrului). Deci îţi dai seama că spre a deveni din nou copil «băiat mare» - tânăr bărbat, cu un trup normal şi bine dezvoltat, este absolut necesar ca testicolele să funcţioneze normal, vărsându-şi o cât mai mare cantitate de hormoni în sânge la vârsta aceasta. Aceşti hormoni vor pune totul în mişcare în trupul tău ca să fii sănătos, tare şi voinic, rezistent la orice boală, cu un sistem nervos care să te facă apt pentru învăţătură (minte ageră, memorie bună, atenţie încordată). Vezi deci ce respect trebuie să ai pentru aceste organe şi cât trebuie să-i fii recunoscător lui Dumnezeu pentru ele.

Dar acum să vorbim şi despre secreţia externă a glandelor sexuale (spermatozoidul) şi de tot ceea ce e în legătură cu această secreţie. Precum polenul la plante tot aşa spermatozoidul la animalele superioare şi la om, este sămânţa bărbătească (masculină). Natura vie, spre a-şi asigura perpetuarea, produce elementele prin care se înmulţesc din bună vreme şi într-o măsură mult mai mare decât este strict necesar. Aşa şi testicolele noastre, produc spermatozoizi mai devreme şi mai mulţi decât sunt necesari. Acest surplus de secreţie este eliminat afară din trup, prin membru, în decursul nopţii, cam odată sau de două ori pe lună. Dimineaţa se observă o pată umedă ori poate deja uscată-înăsprită în acea parte a pijamalei. Dacă până acum nu ţi s-a întâmplat acest lucru, o să ţi se întâmple în curând. Să nu te sperii, nu-i nimic rău, ruşinos sau păcătos în asta. Este poluţia nocturnă. În acea noapte s-ar putea să ai un vis ruşinos. Nu-i da nici o atenţie. Dacă s-ar întâmpla să te trezeşti din somn în acel moment când se întâmpla această «descărcare» sau imediat după ce s-a întâmplat, simţând în tine o puternică încordare nervoasă şi o senzaţie - (simţăminte) stranie, de care nu ai mai cunoscut mai înainte, nu te nelinişti şi nu umbla cu mâinile în zona organelor genitale; lasă să-şi urmeze cursul lor natural fără nici o participare voită din partea ta. S-ar putea ca membrul să fie în stare de erecţie (întărit, adică umflat cu sânge) atunci sau dimineaţa când te trezeşti. Nu-l atinge decât dacă este necesar ca să-l acoperi. Dimineaţa, de îndată ce te-ai trezit din somn, dă-te jos din pat (asta în fiecare dimineaţă), du-te la W. C. şi apoi când îţi faci toaleta de dimineaţa (spălare până la brâu), nu uite la urmă să speli şi membrul cu apă şi săpun, trăgând cu o mână pielea de pe vârful lui atât cât se poate. De altfel, această spălare a membrului trebuie făcută tot la două-trei zile odată şi neapărat la baie. Dar: fără să te vadă cineva, repede şi membrul să nu fie în stare de erecţie. Această igienă elementară a organelor genitale trebuie observată cu stricteţe toată viaţa!

De altfel cred că ai observat că în ultimul timp membrul se excită (este întărit) tot mai des, producându-ţi nişte senzaţii (simţăminte) ciudate, pe care mai înainte, în copilăria ta, nu le-ai cunoscut.

Aşa, de exemplu dimineaţa când te trezeşti: asta se datorează faptului că vezica urinară din cavitatea abdominală este plină de urină şi «ne scapă» ca să o eliminăm; nervii din acea zonă dau acest semnal de alarmă! Fii pe pace şi du-te şi urinează. - La fel, s-ar putea ca şi în decursul zilei sau seara la culcare, să observi repetarea mai deasă sau mai rară a acestui fenomen la organele genitale -, sau în timp ce te afli la W. C. sau la baie. Cauzele care pot da naştere acestor senzaţii stranii şi «ruşinoase» când membrul este excitat, pot fi multiple: O activitate intensă a organelor genitale şi dezvoltarea lor spre a-şi atinge maturizarea (ai observat de exemplu cum s-a alungit membrul în ultimul timp) şi deci o puternică iritaţie nervoasă. Apoi o poziţie «necuviincioasă» cum ar fi culcatul pe burtă, mâinile în buzunare, etc. Diferite ispite «necurate» când ni se prezintă în închipuire şi apoi în gândire lucruri ruşinoase (adică astfel de lucruri pe care nu îndrăznim să le spunem sau să le facem în faţa părinţilor noştri) într-un mod atractiv pentru noi; astea încă nu sunt păcate dacă nu le acceptăm cu ştiinţă şi voinţă (adică ştiind şi cu plăcere). Conversaţiile cu Prietenii răi despre lucruri ruşinoase, citirea de cărţi şi privirea ilustratelor pornografe, filme şi spectacole ce nu sunt destinate pentru vârsta mea, precum, şi mai ales dezocupaţie-moleşeala-lenea - «Dacă n-ai ce face, vine dracul şi nu te lasă-n pace!».

În astfel de excitaţii de ordin sexual, poate din curiozitate sau dintr-o slăbiciune «copilărească», s-ar putea să fii tentat ca să umbli cu mâinile la organele genitale (membru) spre a le privi şi pipăi. Nu face acest lucru niciodată pentru nimic în lume! Căci dacă s-ar întâmpla ca fără o necesitate bine justificată (raţională), prin atingeri necuviincioase a organelor genitale, să provoci-promovezi şi întreţii excitarea lor, şi deci să ai senzaţii de o neobişnuită încordare nervoasă, ai face un lucru foarte rău, ai fi vinovat de păcatul necurăţiei. Atunci s-ar putea pierde din tine puteri care sunt necesare creşterii şi fortificării tânărului şi fragedului tău trup. Ar fi un lucru de plâns!

Arată-ţi deci puterea voinţei tale de băiat mare, prin aceea că vei fi un paznic brav al acestui izvor de bărbăţie şi de putere dătătoare de viaţă!

Mai există şi un alt motiv, pentru care nu-i permis să te ocupi sau să faci acele lucruri păcătoase, descrise mai sus, şi acest motiv este cel mai important:

Când un băiat ar atinge organele genitale, în aşa fel ca să-şi producă acele simţăminte, pe care altfel nu le-ar simţi, - şi ar face aceasta în mod conştient şi inutil (deci păcătos!) el de îndată ar simţi o puternică ruşine. De aceea aşa ceva se întâmpla în ascuns. Si eu cred, Doamne fereşte, că tu ai muri de ruşine dacă te-ar vedea (prinde) cineva făcând aşa ceva! - De unde această ruşine? însăşi Dumnezeu a sădit-o în natura noastră. Prin acest simţământ de ruşine Dumnezeu vrea să te oprească de la fapte ruşinoase-rele-necurate! Dar Dumnezeu a dat oamenilor nu numai simţul ruşinii ci şi o poruncă foarte severă, înscrisă în Decalogul primit de Moise pe muntele Sinai - pe cele două lespezi de piatră - şi înscrisă şi în legea conştiinţei din sufletul nostru. Sub ameninţarea păcatului de moarte şi deci a iadului (osânda veşnică) ne opreşte de a face fapte urâte, descrise mai sus. Este vorba de Porunca a şasea dumnezeiască: «Să nu faci fapte desfrânate!». Deci dacă un om atunci când este treaz, cu ştiinţă deplină şi cu voinţă liberă, acceptă sau îşi provoacă sieşi o plăcere necuviincioasă (îi place să facă acest lucru necurat), poartă întreagă vină pentru aceste simţăminte comiţând un păcat mare - de moarte - contra castităţii, un păcat de necurăţie: chiar şi atunci când numai din curiozitate provoacă acele simţăminte (ca să vadă cum este, ce este, sau cât este, etc.). La fel e interzis sub pedeapsa păcatului de moarte şi drumul care duce la astfel de fapte, adică: gândurile, închipuirile, dorinţele, vorbele, privirile, scrierile şi lecturile necuviincioase, căci: «Nu-i permis ca să asculţi sau să priveşti, ceea ce nu-i permis ca să doreşti!» Eu sper că tu acum ai înţeles bine ce opreşte porunca a şasea şi cum trebuie să lupţi cu tine însuţi (contra rebelului instinct sexual, după păcatul strămoşesc), cu diavolul (care mereu îţi dă târcoale, îndemnându-te la rele) şi cu lumea rea din jurul tău. Tu trebuie să faci totul (tot ce s-a spus mai sus) şi mereu, ca să dovedeşti: ţie însuţi, părinţilor tăi şi lui Dumnezeu, că eşti un băiat bun şi vrednic, un adevărat tânăr! Numai tinerii curajoşi pot fi stăpâni pe sine însuşi! A face fapte murdare-ruşinoase, poate oricine; dar să se păzească de la astfel de fapte nu pot decât tinerii care au voinţă tare. Tu cred că eşti din categoria acestora! Dă-ţi silinţa să-ţi căleşti voinţa, antrenând-o zi de zi în lupta vieţii.

Îndrăzneşte şi Dumnezeu te va ajuta!

Spuneam la începutul convorbirii noastre că în această perioadă a vieţii tale numită pubertate se întâmplă schimbări mari nu numai în trupul tău, ci şi - mai ales - în sufletul tău. Fiindcă din copil, tu acum devii fecior, om mare, începi pe încetul să te «rupi» de noi - părinţii tăi - tinzând zi de zi spre o oarecare independenţă. Dar asta merge împreunată şi cu o responsabilitate tot mai mare. Asta înseamnă că începi să simţi greul vieţii. Te simţi uneori abătut, dezolat, fără poftă de lucru, încurcat în gânduri şi neştiind cum s-o scoţi la socoteală în greutăţi (la învăţătură, etc.). Parcă-ţi zici mereu: «De-aş fi rămas copil la...», dar nu se mai poate. Creşti şi viaţa te împinge mereu înainte. Nu se poate dezerta... Dar această luptă este răsplătită prin acele binefăcătoare lumini ce răsar şi se înmulţesc mereu în sufletul tău, fără a mai apune vreodată, şi acele victorii ale voinţei tale prin care te stăpâneşti pe tine însuţi şi lumea înconjurătoare. Acum simţi greutatea muncii, dar şi satisfacţia datoriei împlinite. Acum deosebeşti în mod clar binele de rău, adevărul de neadevăr, prietenul adevărat de duşmanul şiret. Aşa ceva mi s-a întâmplat şi mie când am fost da vârsta ta şi se întâmplă tuturor băieţilor de azi, de mâine şi de totdeauna când ajung la vârsta ta. Eşti mustul care fierbe şi se transformă. Dacă mustul nu fierbe, nu vom avea vin. Dacă tu şi toţi ceilalţi de vârsta ta, nu veţi trece prin această frământare a pubertăţii, nu veţi deveni bărbaţi şi lumea ar fi lipsită de posesorii ei, neamul omenesc s-ar stinge! Deci dragul meu... nu ceda neplăcerilor pe care ţi le-am descris mai sus. Învingându-le, situându-te mereu deasupra lor, vei avea ocazia minunată ca să-ţi demonstrezi ţie însuţi şi celor din jurul tău şi în primul rând nouă - părinţilor tăi -, că eşti un băiat viguros, un băiat curajos şi îndrăzneţ, un tânăr de caracter, care ştie ce poate şi ce vrea, care-i stăpân pe sine însuşi, un tânăr care înţelege adevărul şi-l acceptă, vede binele şi-l face! Numai în felul acesta îţi vei putea ţine în frâu pasiunile şi instinctele şi vei putea rămâne un tânăr curat cu inima, un adevărat fecior, pe care Isus îl iubeşte şi-i spune: «Fericiţi cei curaţi cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu!».

Cere-I lui Dumnezeu ajutorul de lipsă pentru această viaţă de cavaler a lui Hristos, mai ales la Sfânta Liturghie şi la Sfânta împărtăşanie, pe care e bine să o primeşti cât mai des. Cere-I Inimii Preasfinte a lui Isus ca să facă inima ta asemenea cu Inima Sa; cere-I ca să-ţi păstreze inima curată şi limpede ca izvorul. El iubeşte în mod deosebit pe cei curaţi cu inima, şi aşa cum a procedat cu feciorelnicul Său Apostol Ioan, îi lasă să-şi odihnească capul pe pieptul - pe Inima Sa. El dă cu plăcere toate harurile de care au lipsă cei ce le cer.

Roagă-te cu multă încredere şi cât mai des Sfintei Fecioare Maria - Maica pururea Fecioară -, patroana sfintei curaţii. Ca oricare bun creştin de pe pământ, roagă-te în fiecare dimineaţă şi seară, în genunchi, în faţa patului: De trei ori «Născătoarea...» (Bucură-te Marie) alternativ cu rugăciunea: «Prin Neprihănita Ta Zămislire, o Marie, curăţeşte-mi trupul şi sfinţeşte-mi sufletul».

Dragul meu, am ajuns la sfârşitul acestei conversaţii. De azi înainte tu nu mai eşti numai fiul meu ci şi prietenul meu şi eu al tău. Tot ce am vorbit azi sau vom mai vorbi - despre această problemă - (atunci când tu vei dori) este secretul vieţii tale şi deci nu comunicăm nimănui nimic din ce s-a vorbit aci.

Tata te îmbrăţişează şi te binecuvintează!