SOŢI   /   PĂRINŢI

Determinarea perioadei fertile în dublu control, temperatură-mucus

Începutul perioadei fertile

Începutul perioadei fertile se calculează după regula "-8" (sau "-20", ori regula "primelor 5 zile") cu condiţia ca anterior barierei stabilite să nu existe mucus.

În acest ciclu mucusul determină începutul perioadei fertile.

În exemplul alăturat, după una din reguli ("-8" sau "-20") bariera este între ziua 8 şi 9. Din ziua 7 apare mucus (u), colul se deschide, a început fertilitatea. În acest caz nu putem şti dacă nu cumva ovulaţia se grăbeşte şi va fi una imediată. Această măsură se ia pentru că experienţa ne arată că cele mai multe sarcini nedorite apar la începutul perioadei fertile şi nu la sfârşitul ei.

Dacă totuşi ovulaţia nu s-a grăbit, deci calculul "-8" sau "-20" nu s-a schimbat, bariera va rămâne aceeaşi în diagramele următoare.

Concluzie: începutul perioadei fertile se calculează statistic pe baza temperaturii, mucusul având doar un rol de control.

Sfârşitul perioadei fertile

Sfârşitul perioadei fertile se calculează în dublu control, mucus şi temperatură, care "se termină mai târziu".

1) În primul exemplu, temperatura este cea care "se termină mai târziu" decât mucusul, deci sfârşitul perioadei fertile va fi în seara cele de-a treia zi cu temperatură înaltă.

2) În al doilea exemplu, mucusul "se termină" după termperatură, deci sfârşitul perioadei fertile va fi în seara celei de-a treia zi după punctul culminant al mucusului.

Ce facem dacă unul din semnele principale nu este valorificabil?

O infecţie vaginală cu secreţie abundentă sau o stare febrilă prelungită nu pot permite urmărirea corectă a mucusului sau a temperaturii bazale. În aceste situaţii, avem alte câteva semne secundare care ne pot da informaţii suficient de sigure pentru a suplini lipsa unui semn principal. Unul dintre ele este autopalparea colului uterin.

Vom observa poziţia colului (coborâtă sau mai înaltă, uneori chiar nu îl mai putem atinge)., deschidere lui (închis sau deschis) şi consistenţa lui (dur/tare sau moale). Colul în perioada fertilă este uscat, deschis, moale. Colul în perioada infertilă este coborât, închis, tare.

Începutul fertilităţii se consideră când apare unul din semnele fertilităţii. Sfârşitul fertilităţii se consideră în seara celei de-a treia zile consecutive cu col închis, coborât şi dur.

Alte semne de fertilitate

1. Durerea intermenstruală. Ea este dată de distensia ovariană cauzată de foliculul ce se maturază. Pese aceasta se poate asocia şi iritaţia locală dată de micile sângerări produse de ruptura foliculului în ovulaţie. Durerea intermenstruală apare cu câteva zile înaintea ovulaţiei şi durează, în general, până când foliculul se rupe, rareori depăşind momentul ovulator. Este un semn inconstant şi se percepe ca o tensiune, o durere surdă pelvină de partea ovarului care va ovula.

2. Simptomul sânilor. La câteva zile după ovulaţie, progesteronul determină creşterea minoră în volum a sânilor. Aceştia devin mai moi, atârnă mai greu şi sunt uneori foarte sensibili şi dureroşi. Uneori poate să apară doar o stare de tensiune mamelară. Este un simptom inconstant şi poate dura mai multe zile, uneori chiar până la mestruaţie.

3. Sângerările intermediare fiziologice. Uneori o ovulaţie poate fi mai brutală, provocând rupturi importante ale vaselor foliculare. Se produce o sângerare mai abundentă, care se scurge de-a lungul trompei, prin uter, spre vagin. Aceasta poate colora mucusul cervical roşiatic sau roşu-brun. Uneori însă se pot ivi sângerări vaginale care să dureze 2-4 zile şi care să mimeze o falsă menstruaţie, inducând femeia în eroare. Perioada sângerărilor intermediare fiziologice este una de maximă fertilitate.

Diagrama simptotermală

Toate informaţiile pe care femeia le conştientizează despre corpul ei, sunt trecute în diagramă.

În partea superioară, diagrama conţine informaţii despre temperatură. Perturbările care pot modifica temperatura se vor trece la rubrica "modificări", însemnări "deosebite", ora de măsurare şi valorile zilnice măsurate.

În dreptul "37,5" vor fi trecute cu D zilele în care femeia va percepe durerea intermenstruală.

În dreptul "37,3" se trec cu S zilele în care se percepe simptomul sânilor.

În rubrica pentru mucusul cervical vor fi trecute toate sângerările observate (menstruaţia curentă şi următoarea, alte posibile sângerări). Apoi se trec senzaţia percepută în vagin şi aspectul mucusului recoltat. Peste linia "37,0", în dreptul "Prescurtările M", se vor trece prescurtările convenţionale pentru mucus.

În rubrica pentru col se vor trece poziţia şi deschiderea colului, precum şi consistenţa sa, "m" de la moale, "t" de la tare.

În ultima rubrică vom înscrie cu F zilele fertile.

Alăturat vom avea numărul ciclului, bifăm modul de măsurare a temperaturii (R - rectal, O - oral, V - vaginal) şi trecem prima măsurătoare înaltă cel mai devreme apărută, după care scădem -8 (dacă avem 12 curbe de temperatură), sau cel mai scurt ciclu şi scădem -20 (dacă ştim durata a 12 cicluri anterioare).

Situaţiile deosebite

Anumite situaţii speciale necesită o abordare separată, individuală. De aceea este bine să consultaţi în astfel de cazuri un profesor PFN. Mai jos inventariem câteva dintre ele.

Alăptarea

Golirea completă a sânilor printr-o alăptare completă şi constantă, declanşează mecanisme hormonale care blochează descărcările de FSH, întârziind revenirea fertilităţii.

Un ritm corect al alăptărilor şi o cantitate suficientă de lapte supt (7 mese/zi, 1 masă/noapte la început, apoi scăzând progresiv cu proporţional cu vârsta sugarului) poate întârzia revenirea menstruaţiilor şi a fertilităţii 6-12 luni.

Sarcina şi dorinţa de a avea copii

O perioadă de 18 zile cu temperatură înaltă reală pune un diagnostic sigur de sarcină. Femeile care doresc să conceapă şi vor să aibă siguranţă în această situaţie sunt sfătuite să aibă relaţii sexuale în zilele cu M+ şi nu mai rar de odată la trei zile.

Care sunt metodele naturale de reglementare a fertilităţii?

Statistic sau prin autoobservaţia unor simptome determinăm perioada de fertilitate ciclică, evitând-o sau folosind-o. Metodele naturale de reglementare a fertilităţii sunt:

• metoda calendarului (Knaus-Ogino)
• metoda ovulaţiei (Billings), folosind autoobservarea mucusului cervical
• metoda temperaturii bazale (Doering), măsurând doar temperatura de trezire
• metoda simptotermală, asociind măsurarea temperaturii cu autoobservarea glerei cervicale

Planificarea PFN