SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Agnesa (sec. IV)
fecioară și martiră

21 ianuarie (calendarul latin)

Existența acestei martire foarte tinere este bine documentată; ea a fost martirizată la începutul secolului al IV-lea, la vârsta de 12 ani, victimă în prigoana cruntă inițiată de împăratul Dioclețian. Popularitatea cultului acestei sfinte și devoțiunea cu care a fost în permanență cinstită de-a lungul veacurilor sunt un motiv în plus de a nu considera improbabile diferitele legende transmise prin viu grai și prin scris, cuprinzând amănunte de la care se inspiră și slujba bisericească. Urmând o tradiție greacă , Papa Damasus afirmă că Sfânta Agnesa ar fi fost arsă pe rug. Dar este mai verosimilă afirmația poetului Prudențiu, și împreună cu el a întregii tradiții latine, că tânăra Agnesa, după ce a refuzat să aducă jertfă zeiței Vesta, a fost dusă cu forța într-un local rău famat și expusă bătăii de joc a celor de acolo, apoi decapitată cu o lovitură de spadă.

Faptul este astfel comentat de către Sfântul Ambroziu, care în cinstea ei a compus și imnul: Agnes beatae virgini. Într-un trup atât de mic, se găsește oare un loc să fie lovit? Fetele de vârsta ei nu reușesc să suporte privirea încruntată a părinților, și înțepătura unui ac le face să plângă: dar Agnesa își oferă întreaga ființă tăișului spadei cu care călăul se îndreaptă cu furie spre ea".

În legătură cu puritatea ei sufletească și statornicia în credință, tradiția a țesut și în jurul ei o întâmplare istorisită și despre alte tinere martire: Agata, Lucia, Cecilia, menționate împreună cu Agnesa în rugăciunile de la Sfânta Liturghie, după canonul roman. După tradiția populară, însuși fiul prefectului Romei a încercat să o determine pe Agnesa să își schimbe hotărârea de a rămâne fecioară. Respins în încercările sale, tânărul a denunțat-o că este creștină; prefectul Sinfronius în persoană i-a poruncit să aducă sacrificii zeiței Vesta, și deoarece a refuzat, a trimis-o pe Agnesa într-un lupanar. Ajutată de puterea lui Dumnezeu, Agnesa scapă nevătămată din această înjositoare osândă, deoarece omul care a încercat să se apropie de ea a căzut mort la picioarele ei. Pe locul unde s-a petrecut acest fapt, loc identificat cu Circul lui Domițian, s-a ridicat mai târziu biserica Sfânta Agnesa în Arenă.

Îndârjirea prefectului nu s-a înmuiat în fața miracolului, și Agnesa a dat suprema mărturie pentru Cristos - prin jertfa vieții sale fragede, gingaș și nepătat miel oferit în dar lui Dumnezeu. Un ritual din vechime păstrează amintirea acestui exemplu de nevinovăție. În dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează doi miei, care sunt oferiți Sfântului Părinte Papa: din lâna lor vor fi țesute palium-urile oferite arhiepiscopilor. Această foarte veche ceremonie se desfășoară în bazilica Sfânta Agnesa, bazilică ce a fost construită pe Calea Nomentană de către Constantina, fiica lui Constantin, în jurul anului 345.

* * *

Agnesa, în românește, Agnes în latinește, Agnese în italiană, Ines în spaniolă, acest nume în mod greșit a fost considerat ca formă feminină a substantivului agnus = miel; deci agnessa = mielușea. În realitate, vine de la grecescul Agne, femininul lui agnos=curat, fără pată. Creștinii au adoptat cu plăcere acest nume, amintind de curăția sufletească dobândită prin spălarea cu sângele lui Cristos în taina Botezului și a Împăcării. "Dăruiește-ne, Doamne, tăria Mielului, această forță a purității, a surâsului și a păcii, forță care întrece munți de violență" (Abbe L. de Bouillerie - în A.Gm., op. cit., pag. 225)

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire