SFÂNTA SCRIPTURĂ

A treizeci şi treia duminică de peste an (Anul B)

Prima lectură: Daniel 12,1-3
Psalmul responsorial: Psalmul 15
A doua lectură: Evrei 10,11-14.18
Lectura evanghelică: Marcu 13,24-32

Introducere

Trebuie să începem prin analizarea contextului primei lecturi din această duminică, luată de la profetul Daniel, care a vorbit pe vremea exilului regatului sudic al lui Iuda în Babilon. Babilonienii cuceriseră Ierusalimul şi distruseseră oraşul, zidurile lui şi, mai important, Templul lui. Regatul lui Iuda se va întoarce din exil şaptezeci de ani mai târziu şi va reconstrui un nou templu, dar din punct de vedere spiritual va continua să fie departe de Domnul. Dumnezeu i-a spus profetului Daniel că chiar dacă evreii se vor întoarce după şaptezeci de ani, din punct de vedere spiritual vor fi în continuare în exil. Daniel spunea: "Şaptezeci de săptămâni de ani sunt hotărâte pentru poporul tău şi pentru cetatea ta cea sfântă" (9,24). Este vorba despre patru sute nouăzeci de ani. El a menţionat de asemenea că "Cel-Uns va pieri" (9,26). Nu este o coincidenţă faptul că atunci când a venit, Isus a propovăduit "robilor dezrobirea" (Luca 4,18).

Suntem conduşi astfel la pasajul evanghelic din această duminică luat de la Marcu. Dumnezeu a venit să judece Israelul şi Iuda în anii 722 î.C. şi respectiv 587 î.C.. El a venit de asemenea în umilinţă, prin întruparea lui Isus. Dar atunci când Isus a venit, a întâlnit o generaţie pe care a numit-o "rea şi adulteră" (Matei 12,39), ceea ce arăta că evreii erau încă în exil din punct de vedere spiritual. Astfel, şi Isus va acţiona ca judecător prin cuvintele şi faptele Lui. Ce ne spune contextul mai larg din pasajul de la Marcu? În capitolul 11, Isus intră triumfător în Ierusalim şi unul dintre primele lucruri pe care le face este să exprime o judecată la adresa generaţiei sale prin curăţarea templului. Aceasta este o prevestire a lucrurilor ce se vor întâmpla.

În capitolul 13, Isus, ieşind din templu, prezice distrugerea acestuia: "Nu va rămâne piatră peste piatră să nu se risipească" (v. 2). În versetele 24-27, prezice încă o dată distrugerea Ierusalimului şi a templului, cu un limbaj puţin diferit: "Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina". Este o referire la sfârşitul timpului, dar mai ales la Ierusalim, şi la templu în particular. Cum aşa? Limbajul folosit de Isus nu este nou. A fost folosit de profeţi pentru a prezice distrugerea naţiunii. De exemplu, Isaia a profeţit distrugerea Babilonului cu aceste cuvinte: "Iată ziua Domnului, ea vine aprigă, mânioasă şi întărâtată la mânie ca să pustiiască pământul şi să stârpească pe păcătoşi de pe el. Luceferii de pe cer şi grămezile de stele nu-şi vor mai da lumina lor; soarele se va întuneca în răsăritul lui şi luna nu va mai străluci" (13,9-10). Prin intermediul soarelui, al lunii şi al stelelor se ştia în vechime timpul. Acest limbaj profetic este un mod de a spune: "timpul vostru a expirat".

Isus a prevestit distrugerea templului. Templul reprezenta cosmosul; era universul în miniatură. De asemenea, cosmosul era văzut ca un macro-templu. Referirea la soare, lună şi stele era un mod de a spune că vechiul Templu va fi distrus pentru a face loc noului Templu, Isus şi Trupul Său, Biserica. Conform prezicerii, romanii au atacat Ierusalimul şi au distrus acest al doilea Templu. Isus a spus: "Adevărat grăiesc vouă că nu va trece generaţia aceasta până ce nu vor fi toate acestea" (Marcu 13,30). În zilele lui Isus, patruzeci de ani erau consideraţi a fi o generaţie. În decursul unei generaţii, în anul 70 d.C., toate aceste lucruri s-au întâmplat.

Cunoaşterea acestui context este necesară pentru înţelegerea lecturii evanghelice din această duminică. Isus le spune discipolilor Săi să fie pregătiţi şi să vegheze pentru că nu vor şti când se vor întâmpla acestea. Totuşi, ei erau chemaţi să citească semnele timpurilor. Isus a spus că atunci când multele lucruri pe care le-a prezis vor începe să aibă loc, discipolii Lui (creştinii) care vor fi în Iudeea şi Ierusalim vor trebui "să fugă în munţi" (Matei 24,16). Istoricul evreu Iosefus Flavius din secolul I ne spune că un milion de evrei au pierit în asediul asupra Iudeei şi a Ierusalimului sub romani, dar că nu poate vorbi despre moartea vreunui creştin.

Totuşi, după cum am mai spus mai sus, toate acestea indică şi spre sfârşitul timpului, când vom trece cu toţii prin judecată şi prin învierea morţilor. Nici noi nu ştim când va veni Domnul în slavă. Ceea ce ştim este faptul că trebuie să veghem, şi pentru ca să facem acest lucru trebuie să fim prevăzători şi cu siguranţă să nu fim prinşi dormind din punct de vedere spiritual. Putem să ne pregătim pentru prezenţa reală a lui Isus la sfârşitul timpului fiind în starea harului sfinţitor şi primind prezenţa lui reală în Euharistie aici şi acum.

* * *

DUMINICA a 33-a de peste an
Ss. Albert cel Mare, ep. înv.; Leopold

LECTURA I
În acel timp, va veni mântuirea poporului tău.

Citire din cartea profetului Daniel 12,1-3
Eu, Daniel, am auzit acest cuvânt din partea Domnului: ¹ "În acel timp se va ridica Mihail, căpetenia îngerilor, cel care ocroteşte pe fiii poporului tău; va fi un timp de strâmtoare cum n-a mai fost niciodată de când există popoarele şi până în acel timp. Dar în acel timp va veni mântuirea poporului tău, a tuturor acelora, al căror nume se va afla scris în cartea lui Dumnezeu. ² Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor trezi: unii pentru viaţa veşnică, iar ceilalţi pentru ocara şi ruşinea veşnică. ³ Cei înţelepţi vor străluci ca firmamentul cerului şi cei care au învăţat mulţimea să umble pe calea dreptăţii vor străluci ca stelele pentru totdeauna".

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 15,5 şi 8.9-10.11 (R.: cf. 1)
R.: Ocroteşte-mă, Doamne, căci tu eşti speranţa mea!
⁵ Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea.
⁸ Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

⁹ De aceea inima mea se bucură şi sufletul meu se înveseleşte;
ba chiar şi trupul meu se va odihni în linişte,
¹⁰ deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,
nici nu vei îngădui ca sfântul tău să vadă putrezirea. R.

¹¹ Tu îmi vei arăta cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii nespuse
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

LECTURA A II-A
Isus, prin jertfa sa unică, a condus pentru totdeauna la desăvârşire pe cei care primesc de la el sfinţenia.

Citire din Scrisoarea către Evrei 10,11-14.18
Fraţilor, ¹¹ în Legea veche, preoţii, în templu, stăteau în picioare, pentru a celebra un cult zilnic şi pentru a oferi în mai multe rânduri aceleaşi jertfe, care n-au putut aduce niciodată iertarea păcatelor. ¹² Dimpotrivă, Isus Cristos, după ce a adus unica jertfă pentru păcate, s-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu. ¹³ El aşteaptă de acum ca "duşmanii lui să fie puşi sub picioarele lui". ¹⁴ Prin jertfa sa unică, el a condus pentru totdeauna la perfecţiune pe cei care primesc de la el sfinţenia. ¹⁸ Însă, dacă s-a acordat iertarea, nu mai e nevoie de jertfă pentru păcate.

Cuvântul Domnului

ALELUIA Lc 21,36
(Aleluia) Vegheaţi mereu şi rugaţi-vă, spune Domnul;
ca să vă învredniciţi să staţi drept înaintea Fiului Omului.
(Aleluia)

EVANGHELIA
Fiul Omului îi va aduna pe aleşii săi din cele patru colţuri ale lumii.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 13,24-32
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: ²⁴ "În acele zile, după acea mare strâmtorare, soarele se va întuneca şi luna îşi va pierde strălucirea. ²⁵ Stelele vor cădea de pe cer şi puterile cerului se vor zdruncina. ²⁶ Atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu mare putere şi măreţie. ²⁷ El îi va trimite pe îngerii săi ca să-i adune pe cei aleşi din cele patru colţuri ale lumii, de la marginea pământului până la marginea cerului. ²⁸ Luaţi ca învăţătură asemănarea cu smochinul: când ramurile lui devin fragede şi-i dau frunzele, ştiţi că vara este aproape; ²⁹ la fel şi voi, când veţi vedea acestea, să ştiţi că Fiul Omului este aproape, la uşă. ³⁰ Vă spun adevărul: nu va trece această generaţie, până când nu se vor împlini toate acestea. ³¹ Cerul şi pământul vor trece dar cuvintele mele nu vor trece. ³² Cât priveşte ziua şi ceasul acela, nimeni nu le cunoaşte, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.

Cuvântul Domnului

texte semnate de Brian Pizzalato
Director cu Cateheza în Dieceza de Duluth, SUA
pentru CatholicNewsAgency.com