SFÂNTA SCRIPTURĂ

A şaptesprezecea duminică de peste an (Anul B)

Prima lectură: 2Regi 4,42-4
Psalmul responsorial: Psalmul 144
A doua lectură: Efeseni 4,1-6
Lectura evanghelică: Ioan 6,1-15

Introducere

În următoarele cinci duminici din timpul de peste an (a şaptesprezecea - a douăzeci şi una) lecturile evanghelice nu vor fi luate din Evanghelia lui Marcu, ci din foarte importantul capitol al şaselea al Evangheliei lui Ioan. În această duminică lectura evanghelică este luată de la Ioan 6,1-15.

Un aspect important care trebuie menţionat înainte de a comenta întregul capitol al şaselea de la Ioan în următoarele cinci duminici este faptul că contextul general a ceea ce se întâmplă ne este dezvăluit în Ioan 6,4: "Iar Paştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape". Aceasta este a doua dintre cele trei celebrări de Paşte care au avut loc în timpul activităţii publice a lui Isus. Matei, Marcu şi Luca ne vorbesc doar despre al treilea Paşte a lui Isus, când El a instituit Euharistia şi preoţia noului legământ. Ioan ne vorbeşte despre toate trei (cf. Ioan 2,13; 6,4; 11,55). Faptul că totul se petrece în timpul Paştelui ne oferă o cheie interpretativă pentru acţiunile care au loc şi pentru semnificaţia lor.

Paştele este cel mai semnificativ eveniment pentru poporul Vechiului Testament. Pentru o relatare amplă a ritualului pascal, citiţi Exod 12. Iată câteva puncte importante: 1. Un miel fără cusur trebuia să fie jertfit, în funcţie de cât de mult putea mânca fiecare om. 2. Întreaga adunare trebuia să se reunească pentru jertfirea mieilor. 3. Sângele mielului trebuia să fie pus pe uşorii şi pragul cel de sus al uşii casei unde urmau să mănânce mielul cu azimă. Sângele urma să fie un semn al salvării fiilor întâi născuţi ai lui Israel. 4. Paştele era "spre pomenire... sărbătoarea Domnului, din neam în neam; ca aşezare veşnică s-o prăznuiţi" (Exod 12,14).

5. În directă legătură cu Paştele li se cere să celebreze şi o sărbătoare a azimei, "ca aşezământ veşnic" (Exod 12,17). 6. Se poate de asemenea arăta că după ce Dumnezeu le-a spus ce să facă, "s-a plecat poporul şi s-a închinat" (Exod 12,27). Paştele erau legate de închinarea la Dumnezeu. 7. Doar cei care erau circumcişi, semnul legământului dat lui Avraam, puteau mânca mielul de Paşte. Vom avea ocazia în săptămânile următoare să arătăm cum se leagă toate acestea cu capitolul 6 din Evanghelia lui Ioan 6, dar acest context trebuie avut în vedere când citim această secţiune crucială a ei.

Hrănirea celor cinci mii de oameni

În partea de început a capitolului 6, citită în această duminică, Isus hrăneşte cinci mii de oameni. Direcţia în care se îndreaptă toate acestea este spre a înţelege şi crede în ceea ce va face Isus la a treia celebrare pascală din cei trei ani de activitate publică, când va transforma pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele Său, oferind în mod miraculos hrană divină pentru întreaga omenire, în toate secolele ce vor urma. Într-un anumit sens, hrănirea celor cinci mii este nimica în comparaţie cu ceea ce va face în instituirea Euharistiei, oferindu-ne Trupul şi Sângele său chiar şi în ziua de astăzi. Acesta este un miracol!

Totuşi, hrănirea celor cinci mii ne pregăteşte pentru ceea ce va face Isus un an mai târziu. Tot ceea ce auzim în relatarea lui Ioan este similar cu ceea ce vom auzi în cadrul instituirii Euharistiei. Iată paralelele pe care trebuie să le avem în minte (putem căuta în oricare dintre relatările instituirii Euharistiei de la Matei, Marcu sau Luca): este sărbătoarea Paştelui; prezenţa lui Isus şi a Apostolilor; toţi sunt aşezaţi; prezenţa pâinii; Isus ia pâinea şi mulţumeşte; hrana este împărţită şi mâncată. La sfârşitul lecturii din această duminică, după înmulţirea miraculoasă a pâinilor şi a peştilor, poporul proclamă: "Cu adevărat, acesta este profetul care vine în lume!" (Ioan 6,14b). Reacţia poporului nu se referă la faptul că Isus este un profet, ci profetul.

De ce este importantă această frazeologie? Deoarece Poporul lui Dumnezeu îl aştepta pe profetul asemenea lui Moise, despre care el însuşi a vorbit în Deuteronom. "Prooroc din mijlocul tău şi din fraţii tăi, ca şi mine, îţi va ridica Domnul Dumnezeul tău: pe Acela să-L ascultaţi" (18,15). Apoi Domnul spune: "Eu le voi ridica Prooroc din mijlocul fraţilor lor, cum eşti tu, şi voi pune cuvintele Mele în gura Lui şi El le va grăi tot ce-I voi porunci Eu" (18,18). Isus este profetul. Atunci Isus este de asemenea noul şi mai marele Moise (cf. Fapte 3,22-23, 7,37) - fapt care va continua în lectura de săptămâna viitoare din Evanghelia lui Ioan, când va fi adus în atenţie episodul cu Moise şi mana din timpul Exodului.

* * *

DUMINICA a 17-a de peste an
Ss. Ioachim şi Ana

LECTURA I
Vor mânca şi va mai rămâne.

Citire din cartea a doua a Regilor 4,42-44
În zilele acelea, ⁴² a venit un bărbat din Baal-Salisa la Elizeu, omul lui Dumnezeu, şi i-a adus douăzeci de pâini de orz şi grâu proaspăt, din noua recoltă, într-un sac. Elizeu a poruncit servitorului său: "Dă-le oamenilor să mănânce!" ⁴³ Servitorul i-a răspuns: "Cum o să ajungă acestea la o sută de oameni?" Elizeu a stăruit: "Dă-le să mănânce, căci aşa vorbeşte Domnul: «Vor mânca şi va mai rămâne!» ⁴⁴ Le-a pus deci în faţa oamenilor iar ei au mâncat şi a mai rămas, aşa cum spusese Domnul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 144,10-11.15-16.17-18 (R.: cf. 15)
R.: Doamne, tu ne dai hrană la vreme potrivită.
¹⁰ Să te laude pe tine, Doamne, toată făptura
şi sfinţii tăi să te binecuvânteze;
¹¹ să proclame slava împărăţiei tale
şi să-ţi facă cunoscută puterea. R.

¹⁵ Ochii tuturor se îndreaptă plini de speranţă spre tine,
tu le dai hrană la vreme potrivită;
¹⁶ tu deschizi mâinile tale
şi saturi cu dărnicie orice vietate. R.

¹⁷ Drept este Domnul pe toate căile sale,
milostiv în toate lucrările sale.
¹⁸ Domnul este alături de cei care-l cheamă,
alături de cei care-l cheamă din toată inima. R.

LECTURA A II-A
Este un singur trup, un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Efeseni 4,1-6
Fraţilor, ¹ eu cel întemniţat pentru Domnul, vă rog să urmaţi cum se cuvine chemarea pe care aţi primit-o de la Dumnezeu; ² fiţi smeriţi, blânzi, răbdători, îngăduiţi-vă cu iubire unii pe alţii, ³ străduiţi-vă, să păstraţi unitatea Duhului prin legătura păcii. ⁴ Este un singur trup, un singur Duh, după cum una este speranţa pe care aţi primit-o: aceea a chemării voastre. ⁵ Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez, ⁶ un singur Dumnezeu, Tată al tuturor, care domneşte peste toate, lucrează prin toţi şi este prezent în noi toţi.

Cuvântul Domnului

ALELUIA Lc 7,14
(Aleluia) Un mare profet s-a ridicat printre noi şi Domnul l-a vizitat pe poporul său. (Aleluia)

EVANGHELIA
Au împărţit celor care şedeau cât a voit fiecare.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,1-15
În acel timp, ¹ Isus a trecut dincolo de Lacul Tiberiadei, numit şi Marea Galileii. ² O mare mulţime mergea după el, pentru că văzuse minunile pe care le făcea cu cei bolnavi. ³ Isus s-a suit pe munte şi acolo s-a aşezat împreună cu ucenicii săi. ⁴ Paştele, marea sărbătoare a iudeilor, era aproape. ⁵ Deci ridicându-şi Isus ochii şi văzând că vine către el mulţime mare, a zis către Filip: "De unde vom cumpăra pâine, ca să mănânce aceştia?" ⁶ El spunea aceasta numai ca să-l încerce, căci el ştia ce avea să facă. ⁷ Filip i-a răspuns: "Pâine de două sute de dinari n-ar ajunge ca să ia fiecare câte puţin". ⁸ Andrei, fratele lui Simon Petru, unul dintre ucenici, i-a zis: ⁹ "Este aici un băiat care are cinci pâini de orz şi doi peşti. Dar ce sunt acestea la atâta lume?" ¹⁰ Isus a zis: "Spuneţi oamenilor să se aşeze. Era iarbă multă în acel loc. S-au aşezat deci un număr în care numai bărbaţii erau cam la cinci mii. ¹¹ Atunci Isus a luat pâinile şi, după ce a mulţumit, le-a împărţit celor ce şedeau jos; de asemenea şi din peşti cât a voit fiecare. ¹² După ce s-au săturat, a zis ucenicilor săi: ¹³ "Adunaţi firimiturile ce au rămas, ca nimic să nu se piardă". Au adunat şi au umplut douăsprezece coşuri cu firimiturile rămase de la cei care au mâncat din cele cinci pâini de orz. ¹⁴ Iar oamenii, văzând minunea pe care a făcut-o Isus, ziceau: "Acesta este într-adevăr profetul care trebuie să vină în lume". ¹⁵ Cunoscând Isus că au de gând să vină să-l ia cu sila şi să-l facă rege, s-a retras din nou pe munte, el singur.

Cuvântul Domnului

texte semnate de Brian Pizzalato
Director cu Cateheza în Dieceza de Duluth, SUA
pentru CatholicNewsAgency.com