SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Drumul spre Emaus
achizitionare: 22.11.2008; sursa: CatholicNewsAgency.com

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior A patra duminică după Paști (Anul B)

Prima lectură: Fapte 4,8-12
Psalmul responsorial: Psalmul 117
A doua lectură: 1Ioan 3,1-2
Lectura evanghelică: Ioan 10,11-18

Introducere

În Evanghelia acestei duminici regăsim una dintre cele mai întâlnite fraze din Scriptură. Isus spune de două ori: "Eu sunt păstorul cel bun" (Ioan 10,11.14). Multe imagini din arta religioasă ne vin probabil în minte la auzul acestor cuvinte. Am putea să ne amintim parabola oii pierdute, cu păstorul care pune oaia găsită pe umerii săi (cf. Luca 15,3-7). Dar să mergem mai întâi în profunzimea imaginii biblice a păstorului, pentru a încerca să înțelegem mai bine ce adevăruri dorește să ne comunice Isus.

 

Fariseii

Începând cu Ioan 10,1, Isus se folosește de imaginea păstorului și oilor. Înainte de momentul evocat de lectura evanghelică de astăzi, Isus spune: "Adevăr, adevăr vă spun: Eu sunt poarta oilor. Toți cei care au venit înainte de Mine sunt hoți și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. [...] Hoțul nu vine decât să fure, să înjunghie și să ucidă" (Ioan 10,7-8.10). Contextul în care afirmă Isus acestea ne dă de înțeles că El se adresează cuiva, unor persoane care se consideră a fi păstorii poporului lui Dumnezeu. Aceștia sunt fariseii.

De ce îi acuză El pe farisei? Că sunt hoți, care vin să fure, să ucidă și să distrugă. Știm că Isus în principiu se adresează fariseilor pentru că în alte locuri din Scriptură citim cum "fariseii [...] au ținut sfat cu irodienii împotriva Lui ca să-l distrugă" (Marcu 3,6). Mai apoi, arhiereii și bătrânii poporului "s-au sfătuit ca să-l prindă pe Isus prin viclenie și să-l ucidă" (Matei 26,4). Dar cuvintele lui Isus, adresate fariseilor de atunci, sunt o referire și la păstorii predecesori, din istoria Israelului, care au călcat strâmb. Să ne amintim câteva cazuri.

 

Ieremia - înaintea exilului

În timpul dinainte ca Babilonul să învingă Regatul de sud al lui Iuda, Dumnezeu ne spune, prin profetul Ieremia, unele dintre motivele exilului de șaptezeci de ani care avea să vină. Este un exil care va include și distrugerea Ierusalimului și a Templului. "Vai de păstorii care pierd și împrăștie oile turmei Mele, zice Domnul. De aceea, așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel, către păstorii care pasc pe poporul Meu: Ați risipit oile Mele și le-ați împrăștiat și nu le-ați păzit; de aceea, vă voi pedepsi pentru faptele voastre cele rele, zice Domnul" (Ieremia 23,1-2).

Acești conducători ai poporului lui Dumnezeu au distrus și risipit turma. Cum? "Nu le-ați păzit". Turma din vremea lui Ieremia era în mare măsură asemenea turmei din vremea lui Isus: "niște oi care nu au păstor" (Matei 9,36). Un păstor care nu își păzește turma nu este un păstor adevărat. Oile vor merge după mintea lor, chiar și pe drumuri periculoase, dacă nu au parte de călăuzirea vreunui păstor. Ele se vor risipi aiurea.

În vremea lui Ieremia, oamenii se dedau la tot felul de păcate. Se purtau "fiecare după învârtoșarea inimii celei rele" (Ieremia 18,12). Îi oprimau pe străini, pe orfani și pe văduve, vărsau sânge nevinovat și urmau diverși zei (cf. Ieremia 7,5-7). Dumnezeu le spune atunci: "Iată, vă încredeți în cuvinte mincinoase, care nu vă vor aduce folos. Cum? Voi furați, ucideți și faceți adulter; jurați mincinos, tămâiați pe Baal și umblați după alți dumnezei, pe care nu-i cunoașteți, și apoi veniți să vă înfățișați înaintea Mea în templul Meu, asupra căruia s-a chemat numele Meu, și ziceți: "Suntem izbăviți", ca apoi să faceți iar toate ticăloșiile acelea? Templul acesta [...] n-a ajuns el oare, în ochii voștri peșteră de tâlhari?" (Ieremia 7,8-11).

 

Ezechiel - în timpul exilului

În timpul captivității lor în Babilon, păstorii nu își învățaseră încă lecția. Aflăm aceasta prin profetul Ezechiel: "Așa grăiește Domnul Dumnezeu: Vai de păstorii lui Israel, care s-au păstorit pe ei înșiși! Păstorii nu trebuia ei oare să păstorească turma? Dar voi ați mâncat grăsimea și cu lâna v-ați îmbrăcat; oile cele grase le-ați junghiat, iar turma n-ați păscut-o. Pe cele slabe nu le-ați întărit; oaia bolnavă n-ați lecuit-o și pe cea rănită n-ați legat-o; pe cea rătăcită n-ați întors-o și pe cea pierdută n-ați căutat-o, ci le-ați stăpânit cu asprime și cruzime" (Ezechiel 34,2-4).

 

Zaharia și Maleahi - după exil

Desigur, ne gândim că, după ani de exil petrecuți în Babilon, păstorii și-au învățat lecția. Dar nu a fost așa. Profetul Zaharia le vorbește celor care s-au întors din exil. Evreii de atunci, prin păstorii lor, invocau zei falși ca să plouă și să aibă vegetație. Dar Dumnezeu spune prin Zaharia: "Căci terafimii rostesc cuvinte deșarte, vrăjitorii au vedenii mincinoase. și spun visuri amăgitoare și mângâieri deșarte. Pentru aceasta ei au plecat ca o turmă și au fost supuși, căci n-aveau păstor. Ci împotriva păstorilor arde mânia Mea și pe țapi (lideri) îi voi pedepsi" (Zaharia 10,2-3).

În cartea profetului Maleahi mai aflăm câte ceva despre ce se întâmpla în acea vreme, chiar dacă nu sunt folosite cuvintele păstor și turmă. Mai întâi preoții aduceau "pâine spurcată" la altar și aduceau jertfă "animale oarbe" (cf. Maleahi 1,6-8). În al doilea rând ei nu învățau adevărurile revelate de Dumnezeu. "Căci buzele preotului vor păzi știința și din gura lui se va cere învățătura, căci el este solul Domnului Savaot. Dar voi v-ați îndepărtat de drumul cel drept și pe mulți i-ați făcut să se poticnească de la Lege. Voi ați stricat legământul Meu cu Levi, zice Domnul Savaot. Pentru aceasta și Eu v-am făcut să fiți de disprețuit și de nimic în fața întregului popor, fiindcă voi n-ați păzit căile Mele, și, învățând legea, ați privit cu părtinire la fața oamenilor" (Maleahi 2,7-9).

În al treilea rând l-au obosit pe Domnul. "Și mai ziceți: Cum Îl obosim? Când ziceți: Cel ce face rău este bun înaintea Domnului și de unii ca aceștia are El plăcere!" (Maleahi 2,17). În al patrulea rând, l-au înșelat pe Dumnezeu. "Dar voi ziceți: Cum Te-am înșelat? Cu zeciuiala și cu pârga! Blestemul vă atinge, pentru că voi mă înșelați, voi, neamul întreg!" (Maleahi 3,8-9). Și în al cincelea rând, ei au vorbit împotriva Domnului. "Și voi grăiți: Ce am spus împotriva Ta? Și mai ziceți: Este trudă zadarnică să slujim pe Dumnezeu și ce câștig vom avea din paza poruncilor Sale și că umblăm triști înaintea Domnului Savaot? Dar iată că acum noi fericim pe cei mândri. Și propășesc cei ce săvârșesc fărădelegi, ba chiar și pun la încercare pe Domnul, și ei scapă" (Maleahi 3,13-15).

 

Dumnezeu Păstorul

Am văzut până acum istoria lungă a eșecurilor păstorilor. Dar să privim la contextul mai larg al cuvintelor de condamnare din Ieremia, Ezechiel și Zaharia, care aduc lumină asupra cuvintelor lui Isus. Dacă revenim la Ieremia îl auzim pe Dumnezeu spunând: "Voi aduna rămășițele turmei Mele din toate țările prin care le-am risipit, le voi întoarce la staulele lor și vor naște și se vor înmulți" (Ieremia 23,3). Dumnezeu vorbește despre Sine însuși ca despre un păstor!

Mai mult, în contextul de la Ezechiel, Dumnezeu spune unele lucruri uimitoare: "Cum cercetează păstorul turma sa în ziua când se află în mijlocul turmei sale risipite, așa voi cerceta și Eu oile Mele și le voi aduna din toate locurile, unde au fost ele risipite în ziua cea cețoasă și întunecată. Oaia pierdută și rătăcită o voi întoarce la staul, pe cea rănită o voi lega și pe cea bolnavă o voi întări, iar pe cea grasă și tare o voi păzi și voi păstori cu dreptate" (Ezechiel 34,11.15).

Apoi, ca o prefigurare a ceea ce Isus va face, Dumnezeu îl cheamă pe Zaharia să acționeze ca un păstor. Atunci Zaharia spune: "Și m-am făcut păstor peste oile de junghiat din pricina neguțătorilor de oi. [...] Și le-am zis: Dacă socotiți cu cale, dați-mi simbria, iar dacă nu, să nu mi-o plătiți. Și mi-au cântărit simbria Mea treizeci de arginți. Atunci a grăit Domnul către Mine: Aruncă-i olarului prețul acela scump cu care Eu am fost prețuit de ei. Și am luat cei treizeci de arginți și i-am aruncat în vistieria templului Domnului, pentru olar" (Zaharia 11,7.12-13).

 

Fariseii și Bunul Păstor

Știm deja că în vremea lui Isus, păstorii, adică fariseii, tot nu își învățaseră lecția. Sunt cu inimi de piatră și încăpățânați asemenea păstorilor dinaintea lor. Isus va avea de aceea și pentru ei cuvinte de condamnare. Citiți Matei 23. Este deci timpul ca Dumnezeu să își păstorească propriul popor. În acest cadru pe care l-am conturat mai sus îl auzim pe Isus spunând: "Eu sunt păstorul cel bun". Dumnezeu a spus despre Sine că va păstorii poporul Său și face după cum a spus. Folosirea imaginii păstorului este de fapt un mod prin care Isus ne spune că El este chiar Dumnezeu, nu un supra-om.

Isus este cel care "va cerceta oile Mele și le va aduna" (cf. Ezechiel 34,11). Acest lucru devine evident în parabola oii pierdute, în care păstorul, după ce o găsește, "o pune pe umerii săi bucurându-se" (Luca 15,5). Isus este cel care "oaia pierdută și rătăcită o întoarce la staul, pe cea rănită o leagă și pe cea bolnavă o întărește, iar pe cea grasă și tare o păzește și păstorește cu dreptate" (cf. Ezechiel 34,16). Este tocmai ceea ce face Isus prin slujirea Sa publică. Apoi desigur, este profeția lui Zaharia care trăiește ceea ce Mesia/Păstorul va trăi. Adevăratul și Bunul Păstor este trădat de Isus pentru doar "treizeci de arginți" (Matei 26,15).

Isus însă, ca Bunul Păstor, merge dincolo de ceea ce orice alt păstor ar face pentru oile sale. "Păstorul cel bun își dă viața pentru oi. [...] Nimeni n-o ia de la mine, ci eu o dau de la mine însumi" (Ioan 10,11.18). Cât ne privește pe noi, ca să fim membri ai acestei turme, păstorită de acest Păstor, trebuie să ascultăm de vocea Bunului Păstor.

* * *

DUMINICA a 4-a a Paștelui
Ss. Filip și Iacob, ap.

LECTURA I
În nimeni altul nu este mântuire.

Citire din Faptele Apostolilor 4,8-12
În zilele acelea, 8 Petru, plin de Duhul Sfânt, a luat cuvântul și a spus: "Căpetenii ale poporului și bătrâni, ascultați: 9 Noi suntem trași astăzi la răspundere pentru binele făcut unui om bolnav și suntem întrebați cum a fost vindecat. 10 Să știți cu toții, voi și tot poporul lui Israel, că în numele lui Isus din Nazaret, pe care voi l-ați răstignit și pe care Dumnezeu l-a înviat, numai în numele lui stă acest om înaintea voastră. 11 El este piatra pe care voi, ziditorii, ați aruncat-o și care a devenit piatra din capul unghiului, 12 căci nu există sub cer alt nume dat oamenilor, în care să ne putem mântui".

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 117,1 și 8-9.21-23.26 și 28cd și 29 (R.: 22)
R.: Piatra pe care au aruncat-o zidarii a ajuns în capul unghiului.
sau
Aleluia.
1 Lăudați pe Domnul pentru că este bun,
veșnică este îndurarea lui!
8 Mai bine să te încrezi în Domnul
decât să te încrezi în oameni.
9 Mai bine să te încrezi în Domnul,
decât să te încrezi în cei puternici. R.

21 Îți mulțumesc pentru că m-ai ascultat
și ai fost salvarea mea.
22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii
a ajuns în capul unghiului.
23 Domnul a făcut acest lucru
și este minunat în ochii noștri. R.

26 Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului;
vă binecuvântăm din casa Domnului.
28cd Dumnezeul meu, pe tine te voi lăuda!
29 Lăudați pe Domnul pentru că este bun,
veșnică este îndurarea lui! R.

LECTURA A II-A
L-am văzut pe Dumnezeu așa cum este.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 3,1-2
Preaiubiților, 1 vedeți cât de mare este iubirea pe care ne-a dovedit-o nouă Tatăl. El a voit să ne numim fii ai lui Dumnezeu, și suntem. De aceea nu ne cunoaște lumea, fiindcă nu l-a cunoscut nici pe Dumnezeu. 2 Preaiubiților, acum suntem fii ai lui Dumnezeu și ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar știm că atunci când se va arăta Fiul lui Dumnezeu, vom fi asemenea lui, pentru că îl vom vedea așa cum este.

Cuvântul Domnului

ALELUIA In 10,14
(Aleluia) Eu sunt păstorul cel bun, spune Domnul.
Eu cunosc oile mele, iar ele mă cunosc pe mine. (Aleluia)

EVANGHELIA
Păstorul cel bun își dă sufletul pentru oile sale.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 10,11-18
În acel timp, Isus a spus: 11 "Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oile sale. 12 Cel plătit nu este păstor, căci oile nu-i aparțin. Dacă vede lupul venind, el lasă oile și fuge, iar lupul le răpește și le risipește. 13 Cel plătit fuge, pentru că nu-l interesează decât plata și nu-i pasă de oi. 14 Eu sunt păstorul cel bun; eu cunosc oile mele și oile mele mă cunosc pe mine, 15 precum mă cunoaște Tatăl și eu cunosc pe Tatăl. Eu îmi dau viața pentru oile mele. 16 Mai am și alte oi care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta glasul meu: va fi o singură turmă și un singur păstor. 17 Tatăl mă iubește, pentru că eu îmi dau viața și o voi primi din nou. 18 Nimeni nu mi-o poate lua; o dau de la mine însumi. Eu am putere să o dau și putere am să o iau din nou. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl meu".

Cuvântul Domnului

texte semnate de Brian Pizzalato
Director cu Cateheza în Dieceza de Duluth, SUA
pentru CatholicNewsAgency.com


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire