|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani
Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Capitolul 9 - Spun adevărul în Cristos, nu mint. Martor îmi este conștiința în Duhul Sfânt.
- Mare îmi este întristarea și nesfârșită durerea în inima mea.
- Căci aș dori să fiu eu însumi anatema de la Cristos pentru frații mei, rudele mele după trup.
- Aceștia sunt israeliți, ale lor sunt înfierea și mărirea, alianțele și Legea, cultul și promisiunile;
- ai lor sunt patriarhii și din ei vine, după trup, Cristos, care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin.
- Totuși, nu [înseamnă] că astfel cuvântul lui Dumnezeu ar fi dat greș pentru că nu toți cei care se trag din Israel sunt Israelul
- și nici că toți descendenții lui Abraham sunt fiii lui, ci în Isaac va fi descendența ta.
- Asta înseamnă că nu fiii trupului sunt fiii lui Dumnezeu, ci fiii promisiunii vor fi considerați ca descendență.
- De fapt, cuvântul promisiunii este acesta: Voi veni cam pe timpul acesta, și Sara va avea un fiu.
- Dar nu numai ei, ci și Rebecăi, având gemeni de la un singur om, Isaac, părintele nostru,
- mai înainte ca ei să se fi născut și să fi săvârșit ceva bun sau rău, ca să rămână hotărârea alegerii lui Dumnezeu,
- nu pentru faptele lor, ci din voința celui care cheamă, i s-a spus ei: cel mai mare va sluji celui mai mic,
- așa cum este scris: Pe Iacob l-am iubit, dar pe Esau l-am urât.
- Așadar, ce vom spune? Nu cumva este nedreptate la Dumnezeu? Nicidecum!
- De fapt, el îi spune lui Moise: Voi avea milă de cel de care voi avea milă și mă voi îndura de cel de care mă voi îndura.
- Așadar, acum [nu depinde] nici de cel care vrea, nici de cel care aleargă, ci de Dumnezeu cel îndurător,
- căci Scriptura îi spune faraonului: Tocmai pentru aceasta te-am înălțat, ca să arăt în tine puterea mea și ca numele meu să fie vestit pe tot pământul.
- Așadar, el are milă de cine vrea și îl împietrește pe cine vrea.
- Tu, însă, îmi vei spune: atunci de ce mai dojenește? Căci cine poate sta împotriva voinței lui?
- Dar cine ești tu, omule, ca să faci obiecții lui Dumnezeu? Nu cumva va spune un lucru către cel care l-a făcut: "De ce m-ai făcut astfel?"
- Sau nu are olarul putere asupra lutului ca să facă din aceeași pastă sau un vas de cinste sau un vas pentru cele necuviincioase?
- Și ce dacă Dumnezeu, voind să-și arate mânia și să-și facă cunoscută puterea, a suportat cu atâta răbdare vasele mâniei destinate nimicirii
- și și-a făcut cunoscută bogăția gloriei sale față de vasele milostivirii pe care le-a pregătit dinainte pentru mărire?
- Astfel ne-a chemat și pe noi, nu numai dintre iudei, ci și dintre păgâni,
- așa cum spune și în Osea: Voi chema "Poporul meu" pe cel ce nu era poporul meu și "Iubita mea" pe cea care nu era iubită,
- iar în locul în care li s-a spus "voi nu sunteți poporul meu", acolo vor fi chemați fii ai Dumnezeului celui viu.
- Și Isaia strigă despre Israel: Chiar dacă ar fi numărul fiilor lui Israel ca nisipul mării, numai un rest va fi mântuit,
- căci Domnul își va împlini pe deplin și grabnic cuvântul său pe pământ,
- și după cum spusese Isaia mai înainte: Dacă Domnul oștirilor nu ne-ar fi lăsat o sămânță, am fi ajuns ca Sodoma, ne-am fi asemănat cu Gomora.
- Deci ce vom spune? Păgânii, care nu căutau justificarea, au primit o justificare și încă justificare prin credință,
- pe când Israelul, care căuta Legea pentru justificare, nu a găsit Legea.
- De ce? Pentru că nu o [căuta] prin credință, ci ca și cum [ar veni] din fapte. Ei s-au împiedicat de piatra de poticnire,
- după cum este scris: Iată, eu pun în Sion o piatră de poticnire și o stâncă pentru cădere, dar cel care crede în el nu se va rușina.
|
|