|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani
Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Capitolul 7 - Oare nu știți, fraților, - căci vorbesc unora care cunosc Legea - că Legea are putere asupra omului cât timp acesta este în viață?
- Astfel, femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cât timp acesta trăiește; dacă îi moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului.
- Dacă, deci, când îi trăiește soțul ea va fi a altui bărbat, va fi numită adulteră, dar dacă îi moare soțul, este dezlegată de lege, așa că nu mai este adulteră luând un alt bărbat.
- La fel și voi, frații mei, ați murit pentru Lege prin trupul lui Cristos ca să fiți ai altuia, adică ai celui înviat din morți ca să aducem rod lui Dumnezeu.
- Cât timp eram în trup, patimile păcatelor [trezite] prin Lege lucrau în mădularele noastre ca să aducă roade pentru moarte.
- Acum însă am fost eliberați de Lege, fiind morți pentru ceea ce ne ținea în sclavie, așa încât să slujim în duhul cel nou și nu în litera cea veche.
- Așadar, ce vom zice? Oare este Legea păcat? Nicidecum! Însă nu am cunoscut păcatul decât prin Lege și n-aș fi cunoscut pofta, dacă Legea n-ar fi spus să nu poftești.
- Dar păcatul, găsind o ocazie prin Lege, a stârnit în mine orice fel de poftă, căci, în afara Legii, păcatul este mort.
- Odinioară, fără Lege, eu eram viu. Dar când a venit porunca, a început să trăiască păcatul,
- iar eu am murit. Și porunca, [dată] spre viață, mi s-a descoperit că este spre moarte.
- Căci păcatul, găsind o ocazie prin poruncă, ne-a înșelat și, din cauza ei, ne-a ucis.
- Așadar, Legea este sfântă, iar porunca este sfântă și dreaptă și bună.
- Atunci binele mi-a devenit moarte? Nicidecum! Însă păcatul, ca să se arate păcat, mi-a adus moartea printr-un lucru bun, pentru ca păcatul prin poruncă să devină peste măsură de păcătos.
- De fapt, noi știm că Legea este spirituală, însă eu sunt din carne, vândut sclav păcatului.
- Căci știu ce fac: nu săvârșesc ceea ce vreau, ci fac ceea ce urăsc.
- Deci, dacă fac ceea ce nu vreau, recunosc că Legea este bună.
- Acum însă, nu eu fac acestea, ci păcatul care locuiește în mine.
- Știu dar că în mine, în trupul meu, nu locuiește nimic bun, pentru că voința este prezentă, dar [puterea] de a face binele, nu.
- Căci nu fac binele pe care îl vreau, ci săvârșesc răul pe care nu-l vreau.
- Așadar, dacă ceea ce nu vreau aceea fac, nu mai sunt eu cel care fac, ci păcatul care locuiește în mine.
- Prin urmare, găsesc legea aceasta în mine: când vreau să fac binele, mi se prezintă răul
- pentru că după omul lăuntric îmi găsesc plăcere în Legea lui Dumnezeu,
- dar văd o altă lege în mădularele mele, care luptă împotriva legii minții mele și mă ține sclav prin legea păcatului care se află în mădularele mele.
- Om nefericit ce sunt! Cine mă va elibera de acest trup al morții?
- Dar mulțumiri fie [aduse] lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Domnul nostru. Deci cu mintea slujesc Legea lui Dumnezeu, dar cu trupul, legea păcatului.
|
|