SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Evanghelia după Sfântul Matei


Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


Isus este dus înaintea lui Pilat
(Mc 15,1; Lc 23,1-2; In 18,28-32)

271 Iar când s-a făcut dimineață, toți arhiereii și bătrânii poporului au ținut consiliu împotriva lui Isus ca să-l condamne la moarte. 2 Și, legându-l, l-au dus și l-au predat lui Pilata, guvernatorul.

Moartea lui Iuda
(Fap 1,18-19)
    3 Atunci Iuda, cel care l-a trădat, văzând că el fusese condamnat, cuprins de remușcare, a adus înapoi arhiereilor și bătrânilor cele treizeci de monede de argint 4 spunând: "Am păcătuit vânzând sânge nevinovat". Dar ei i-au zis: "Ce ne privește? Tu vei vedea!" 5 Și aruncând banii în templu, a plecat și s-a dus să se spânzure. 6 Iar arhiereii, luând banii, au zis: "Nu este permis să-i punem în tezaur, căci sunt prețul sângelui". 7 Și, după ce au ținut consiliu, au cumpărat cu ei Ogorul Olarului pentru îngroparea străinilor. 8 De aceea se numește ogorul acela până astăzi Ogorul Sângelui.
    9 Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin Ieremia profetul, care zice: Și au primit treizeci de arginți, prețul celui vândut, care a fost stabilit de fiii lui Israel 10 și i-au dat pe ogorul olarului, așa cum îmi poruncise Domnul.

Isus înaintea lui Pilat
(Mc 15,2-5; Lc 23,2-5; In 18,33-38)
    11 Isus stătea înaintea guvernatorului, iar guvernatorul l-a întrebat: "Tu ești regele iudeilor?" Isus a răspuns: "Tu o spui!" 12 Și, în timp ce era acuzat de arhierei și de bătrâni, nu răspundea nimic. 13 Atunci i-a zis Pilat: "Nu auzi câte mărturisesc aceștia împotriva ta?" 14 Dar nu a răspuns nici măcar un cuvânt, încât guvernatorul era foarte mirat.

Condamnarea lui Isus
(Mc 15,6-15; Lc 23,13-25; In 18,39-19,16)
    15 La fiecare sărbătoare, guvernatorul obișnuia să elibereze un deținut pentru popor, pe care îl voiau ei. 16 Pe atunci aveau un deținut vestit, numitb Baraba. 17 Deci, când s-au adunat, Pilat le-a zis: "Pe cine vreți să vi-l eliberez: pec Baraba sau pe Isus care se numește Cristos?" 18 Căci știa că din invidie îl dăduseră pe mâna lui.
    19 Și, în timp ce ședea la judecată, soția lui i-a trimis vorbă: "Nimic să nu faci dreptului aceluia, căci multe am suferit azi în vis din cauza lui". 20 Dar arhiereii și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Baraba, iar pe Isus să-l trimită la moarte. 21 Luând cuvântul, guvernatorul le-a zis: "Pe care dintre cei doi vreți să vi-l eliberez?" I-au răspuns: "Pe Baraba!" 22 Pilat le-a zis: "Așadar, ce să fac cu Isus, care se numește Cristos?" Au zis toți: "Să fie răstignit!" 23 El le-a spus: "Dar ce rău a făcut?" Ei însă strigau și mai tare: "Să fie răstignit!"
    24 Văzând Pilat că nu folosește la nimic, dimpotrivă agitația devenea tot mai puternică, a luat apă și s-a spălat pe mâinid înaintea poporului spunând: "Eu sunt nevinovat de sângele acestui drepte. Voi veți vedea!" 25 Tot poporul a răspuns: "Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri". 26 Atunci l-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce l-a biciuitf, l-a dat ca să fie răstignit.

Încoronarea cu spini
(Mc 15,16-20; In 19,2-3)
    27 Atunci soldații procuratorului l-au adus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul lui toată cohortag, 28 și după ce l-au dezbrăcat, l-au acoperit cu o mantieh purpurie. 29 Împletind o coroană de spini, i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă o trestie și, îngenunchind, își băteau joc de el spunând: "Bucură-te, rege al iudeilor!" 30 Apoi, scuipându-l, îi luau trestia și-l loveau peste cap. 31 După ce și-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de mantie și l-au îmbrăcat cu hainele lui. Apoi l-au dus ca să-l răstignească.

Răstignirea lui Isus
(Mc 15,21-32; Lc 23,26-43; In 19,17-27)
    32 În timp ce ieșeau, au găsit un om din Cirenei cu numele de Simon. Pe acesta l-au constrâns să-i ducă crucea. 33 Ajungând la locul numit Golgota, care înseamnă locul Craniului, 34 i-au dat să bea vin amestecat cu fierej, dar el, gustând, n-a voit să bea.
    35 După ce l-au răstignit, au împărțit hainele lui, aruncând zarurile, 36 apoi s-au așezat și au rămas acolo să-l păzească. 37 Au pus deasupra capului său cauza condamnării, scrisă astfel: "Acesta este Isus, regele iudeilor". 38 Atunci au răstignit împreună cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
    39 Iar cei care treceau, rosteau blasfemii împotriva lui clătinând din cap 40 și spunând: "Tu, care dărâmi templul și-l construiești în trei zile, salvează-te pe tine însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!" 41 La fel și arhiereii îl luau în râs împreună cu cărturarii și cu bătrânii și spuneau: 42 "Pe alții i-a salvat, pe sine nu se poate salva! Dacăk este regele Israelului să coboare acum de pe cruce și vom crede în el. 43 S-a încrezut în Dumnezeu! Să-l elibereze acum dacă îl dorește. Pentru că spunea: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»". 44 Chiar și tâlharii răstigniți împreună cu el, îl insultau în același fel.


Moartea lui Isus
(Mc 15,33-41; Lc 23,44-49; In 19,28-30)
    45 De la ceasul al șaselea s-a făcut întuneric pe tot pământul până la ceasul al nouălea. 46 Iar pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas puternic: "Elí, Elí, léma sabactáni?" care înseamnă "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?" 47 Unii dintre cei care erau de față spuneau: "Acesta îl cheamă pe Ilie!" 48 Și îndată unul dintre ei a alergat și, luând un burete, l-a înmuiat în oțet, l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea. 49 Iar ceilalți spuneau: "Lasă, să vedem dacă vine Ilie să-l salveze!" 50 Dar Isus, strigând din nou cu glas puternic, și-a dat sufletul.
    51 Și, iată, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două de sus până jos, pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților morți au înviat 53 și, ieșind din morminte, după învierea lui, au venit în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
    54 Atunci centurionul și cei care împreună cu el îl păzeau pe Isus, văzând cutremurul și cele întâmplate, au fost cuprinși de o mare spaimă și au spus: "Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu!" 55 Erau acolo și multe femei care priveau de departe. Unele dintre ele îl urmaseră pe Isus din Galileea, slujindu-i. 56 Printre ele erau, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob și a lui Iosif, și mama fiilor lui Zebedeu.

Înmormântarea lui Isus
(Mc 15,42-47; Lc 23,50-56; In 19,38-42)
    57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el discipol al lui Isus. 58 Acesta a venit la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. 59 Iosif a luat trupul lui Isus, l-a înfășurat într-un giulgiu curat 60 și l-a pus în mormântul său nou, pe care îl săpase în stâncă. După ce a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului, a plecat.
    61 Iar Maria Magdalena și cealaltă Marie ședeau acolo, înaintea mormântului.

Pază la mormânt
    62 În ziua următoare, cea care este după ziua Pregătirii, s-au adunat arhiereii și fariseii la Pilat 63 și i-au spus: "Domnia ta, ne-am amintit că acel înșelător a spus pe când mai trăia încă: «După trei zile voi învia». 64 Poruncește, deci, să fie păzit mormântul până în ziua a treia ca nu cumva să vină discipolii lui să-l fure și apoi să spună poporului: «A înviat din morți!» Iar înșelătoria aceasta de pe urmă ar fi mai rea decât prima". 65 Pilat le-a zis: "Aveți garda, mergeți și păziți cum știți". 66 Ei s-au dus și, sigilând piatra, au păzit mormântul cu garda.

Note de subsol


a Unele manuscrise adaugă: Ponțiu. "Ponțiu Pilat" a fost procuratorul Iudeii în perioada 25-35, în timpul lui Cristos. Este descris de istoriografi ca un om încăpățânat și dur, violent, jefuitor și crud: este vinovat de executarea multor persoane fără un proces legal. Din cauza atacării unei procesiuni religioase pe muntele Garizim, samaritenii l-au denunțat. A fost chemat de împăratul Tiberiu la Roma și destituit. Nu se cunosc alte date după destituirea lui.
b Unele manuscrise vechi au: Isus Baraba. Este posibil ca Baraba să fi avut acest nume, de altfel foarte frecvent în acel timp la evrei.
c Unele manuscrise vechi adaugă: Isus.
d Exista un vechi obicei, atestat în Dt 21,6-7, ca bătrânii să-și spele mâinile lângă un cadavru pentru a-și demonstra nevinovăția. Deși roman, Pilat face acest gest pentru a impresiona pe evrei și pentru a declara că nu este responsabil de moartea lui Isus. Această responsabilitate este revendicată, în schimb, de evrei, fiind transmisibilă la copiii lor. Expresia "sângele lui asupra noastră" este cunoscută atât în VT (2Sam 3,29) cât și în literatura rabinică.
e Unele manuscrise au: de sângele acesta.
f Flagelarea după metoda romană se făcea cu flagella, nuiele (pentru un om liber) sau cu fragra, biciul din piele (pentru sclavi). Biciul avea la capete bucăți de os (scorpiones) sau bile de plumb (plumbator). Spre deosebire de legea ebraică, după care se puteau da patruzeci de lovituri minus una, din teama de a nu fi prea multe (cf. Dt 25,3), legea romană lăsa numărul loviturilor la aprecierea biciuitorului sau a procuratorului care asista.
g Cohorta era o unitate militară în armata romană, compusă din aproximativ cinci sute de soldați. Cifra este aici hiperbolică.
h Mantia aici este așa numitul saguus al soldaților romani cu care l-au acoperit în semn de batjocură.
i Cirene era capitala provinciei Cyrenaica, din nordul Africii.
j În Evanghelia după sfântul Matei avem un joc de cuvinte: "vinul înmiresmat" (vezi n. Mc 15,23) este înlocuit cu "vinul amestecat cu fiere", făcându-se astfel legătura cu dreptul din Ps 69,22 căruia dușmanii îi dădeau fiere în mâncare și oțet în băutură.
k În câteva manuscrise importante lipsește: dacă.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire