SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Evanghelia după Sfântul Matei


Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


Capitolul 13

  1. În ziua aceea, ieșind din casă, Isus s-a așezat pe țărmul mării.
  2. S-a adunat în jurul lui o mulțime atât de mare încât el s-a urcat în barcă să se așeze, și toată mulțimea stătea pe țărm,
  3. iar el le spunea multe în parabole: "Iată, semănătorul a ieșit să semene.
  4. Și în timp ce semăna, o parte a căzut de-a lungul drumului. Au venit păsările cerului și au mâncat-o.
  5. O altă parte a căzut pe loc pietros unde nu avea pământ mult și îndată a răsărit pentru că nu avea pământ adânc,
  6. iar când soarele a răsărit, s-a veștejit și, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
  7. O altă parte a căzut între spini. Spinii au crescut și au înăbușit-o.
  8. Iar alta a căzut în pământ bun și a dat rod: care o sută, care șaizeci, care treizeci.
  9. Cine are urechi, să asculte!"
  10. Apropiindu-se, discipolii i-au spus: "De ce le vorbești în parabole?"
  11. Iar el le-a răspuns: "Vouă v-a fost dat să cunoașteți misterele împărăției cerurilor, dar lor nu le-a fost dat,
  12. căci celui care are i se va da și-i va prisosi, iar celui care nu are, i se va lua și ceea ce are.
  13. De aceea le vorbesc în parabole pentru ca văzând să nu vadă și auzind să nu audă, nici să nu înțeleagă,
  14. și să se împlinească profeția lui Isaia care spune: De ascultat veți asculta, dar nu veți înțelege și de privit veți privi, dar nu veți vedea.
  15. Căci inima acestui popor a devenit insensibilă, urechile lor cu greu aud, iar ochii și i-au închis ca nu cumva să vadă cu ochii și să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă, iar eu să-i vindec.
  16. Însă fericiți sunt ochii voștri pentru că văd și urechile voastre pentru că aud!
  17. Adevăr vă spun: mulți profeți și drepți au dorit să vadă ceea ce vedeți și n-au văzut și să audă ce auziți și n-au auzit.
  18. Așadar, ascultați parabola semănătorului!
  19. Când cineva ascultă cuvântul împărăției și nu-l înțelege, vine Cel Rău și răpește ceea ce a fost semănat în inima lui: acesta este ce s-a semănat de-a lungul drumului.
  20. Ce a fost semănat pe loc pietros este cel care ascultă cuvântul și-l primește îndată cu bucurie,
  21. dar nu are rădăcini în sine, este de scurtă durată; când vine o încercare sau o persecuție din cauza cuvântului, imediat se scandalizează.
  22. Ce a fost semănat între spini este cel care ascultă cuvântul, dar grija acestei lumi și plăcerea înșelătoare a bogăției înăbușă cuvântul și rămâne fără rod.
  23. Iar ce a fost semănat în pământ bun este acela care ascultă cuvântul și-l înțelege. Acesta aduce rod și face care o sută, care șaizeci, care treizeci".
  24. Le-a prezentat o altă parabolă: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în ogorul său.
  25. Dar pe când oamenii dormeau, a venit dușmanul lui, a semănat neghină prin grâu și a plecat.
  26. Când a răsărit grâul și a dat rod, atunci s-a văzut și neghina.
  27. Venind servitorii stăpânului, i-au spus: «Stăpâne, oare n-ai semănat sămânță bună în ogorul tău? De ce are deci neghină?»
  28. El le-a spus: «Un om dușmănos a făcut aceasta». Servitorii i-au spus: «Vrei să mergem ca să o smulgem?»
  29. Dar el le-a zis: «Nu, ca nu cumva, smulgând neghina, să scoateți din rădăcină și grâul.
  30. Lăsați să crească împreună până la seceriș. În timpul secerișului voi spune secerătorilor: smulgeți mai întâi neghina, legați-o în snopi ca să fie arsă, iar grâul adunați-l în grânarul meu»".
  31. Le-a mai prezentat o parabolă: "Împărăția cerurilor este asemenea cu un grăunte de muștar pe care un om îl ia și îl seamănă în ogorul său.
  32. Acesta este mai mic decât toate semințele, însă după ce a crescut este mai mare decât toate legumele și devine copac, așa încât vin păsările cerului și își fac cuiburi în ramurile lui".
  33. Le-a spus o altă parabolă: "Împărăția cerurilor este asemenea cu plămada pe care o ia femeia și o ascunde în trei măsuri de făină până când dospește totul".
  34. Isus spunea mulțimilor toate acestea în parabole și nu le spunea nimic fără parabole,
  35. ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole, voi dezvălui lucruri ascunse de la crearea lumii.
  36. Atunci, lăsând mulțimile, a venit în casă, iar discipolii au venit la el și i-au spus: "Explică-ne parabola neghinei din ogor".
  37. El a răspuns: "Cel care seamănă sămânța bună este Fiul Omului.
  38. Ogorul este lumea, sămânța cea bună sunt fiii împărăției. Neghina sunt fiii Celui Rău.
  39. Dușmanul care a semănat-o este diavolul. Secerișul este sfârșitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii.
  40. Deci așa cum se adună neghina și se arde în foc, tot așa va fi la sfârșitul lumii.
  41. Fiul Omului îi va trimite pe îngerii săi, iar ei vor aduna din împărăția lui toate scandalurile și pe cei care săvârșesc nelegiuirea
  42. și-i vor arunca în cuptorul cu foc. Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților.
  43. Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi, să asculte!
  44. Împărăția cerurilor este asemenea comorii ascunse într-un ogor, pe care un om, găsind-o, o ascunde și, plin de bucurie, merge și vinde tot ce are și cumpără ogorul acela.
  45. La fel, împărăția cerurilor este asemenea unui negustor care caută perle frumoase.
  46. Când găsește o perlă de mare valoare, merge, vinde tot ce are și o cumpără.
  47. Din nou, împărăția cerurilor este asemenea năvodului aruncat în mare, care adună de toate.
  48. Când s-a umplut, oamenii îl trag la țărm, se așază, adună ceea ce este bun în coșuri și aruncă ceea ce este rău.
  49. Tot așa va fi la sfârșitul lumii: vor veni îngerii și-i vor separa dintre cei drepți pe cei răi
  50. și îi vor arunca în cuptorul cu foc. Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților.
  51. Ați înțeles toate acestea?" I-au spus: "Da!"
  52. Atunci le-a zis: "De aceea orice cărturar instruit în ale împărăției cerurilor este asemenea stăpânului casei care scoate din tezaurul său lucruri noi și vechi".
  53. Când a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
  54. Venind în locul lui natal, îi învăța în sinagoga lor, așa încât ei se mirau și spuneau: "De unde are el înțelepciunea aceasta și aceste puteri?
  55. Nu este oare acesta fiul lemnarului? Nu se numește mama lui Maria, iar frații lui: Iacob, Iosif, Simon și Iuda?
  56. Și surorile lui oare nu sunt toate la noi? De unde deci are el toate acestea?"
  57. Și erau scandalizați de el. Dar Isus le-a zis: "Un profet nu este disprețuit decât în patria lui și-n casa lui".
  58. Și nu a făcut acolo multe minuni, din cauza necredinței lor.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire