SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Evanghelia după Sfântul Marcu


Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16


V. ACTIVITATEA LUI ISUS ÎN IERUSALIM

Intrarea lui Isus în Ierusalim
(Mt 21,1-16; Lc 19,28-40; In 12,12-16)

111 Când s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe și Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis doi dintre discipolii săi 2 și le-a spus: "Mergeți în satul dinaintea voastră și, îndată ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care nici un om nu a încălecat vreodată; dezlegați-l și aduceți-l! 3 Și dacă vă va spune cineva: «De ce faceți aceasta?», spuneți-i: «Domnul are nevoie de el, dar îl va trimite îndată înapoi»". 4 Ei au plecat și au găsit măgărușul legat la poartă, afară, în drum. Și l-au dezlegat. 5 Unii dintre cei care stăteau acolo le-au spus: "Ce faceți, dezlegați măgărușul?" 6 Ei le-au zis după cum le spusese Isus și i-au lăsat să plece. 7 Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el, iar el l-a încălecat. 8 Mulți își așterneau hainele pe drum, alții ramuri înfrunzitea pe care le tăiaseră de pe câmpuri. 9 Iar cei care mergeau înaintea lui și cei care-l urmau strigau:
    "Osana!
    Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului!
10    Binecuvântată este împărăția care vine,
    a părintelui nostru David!
    Osana în înaltul cerurilor!"
11 Și a intrat în Ierusalim, în templu; și, privind toate în jur, fiind deja la timpul înserării, a ieșit spre Betania împreună cu cei doisprezece.

Smochinul blestemat
(Mt 21,18-19)
    12 În ziua următoare, ieșind ei din Betania, lui i s-a făcut foame. 13 Văzând de departe un smochin înfrunzit, s-a dus acolo, doar va găsi ceva în el. Când a ajuns la el, n-a găsit nimic decât frunzeb, pentru că nu era timpul smochinelor. 14 Și i-a zis: "Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veci!" Iar discipolii lui ascultau.

Alungarea vânzătorilor din templu
(Mt 21,12-17; Lc 19,45-48; In 2,13-22)
    15 Apoi au venit la Ierusalim și, intrând în templu, a început să-i alunge pe cei care vindeau și cumpărau în templuc, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele vânzătorilor de porumbei. 16 Și nu permitea nimănui să care vreun vas prin templu. 17 Îi învăța și le spunea: "Nu este scris oare:
    Casa mea se va numi casă de rugăciune
    pentru toate popoarele?

    Dar voi ați făcut-o peștera tâlharilor".
18 Arhiereii și cărturarii au auzit și căutau cum să-l dea la moarte; dar se temeau de eld pentru că toată mulțimea era încântată de învățătura lui. 19 Când s-a înserat, au ieșit din cetate.

Credința și rugăciunea
(Mt 21,20-22)
    20 Dimineața, când au trecut din nou pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcină. 21 Amintindu-și, Petru i-a spus: "Învățătorule, iată, smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat". 22 Răspunzând, Isus le-a zis: "Aveți credință în Dumnezeu! 23 Adevăr vă spun: oricine ar spune acestui munte «Ridică-te și aruncă-te în mare» și nu s-ar îndoi în inima lui, ci ar crede că se va împlini ceea ce spune, i se va da. 24 De aceea vă spun: tot ceea ce veți cere în rugăciune, credeți că ați primit deja și vi se va da. 25 Iar când sunteți în rugăciune, dacă aveți ceva împotriva cuiva, iertați, pentru ca și Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greșelile voastre". 26 e.

Autoritatea lui Isus
(Mt 21,23-27; Lc 20,1-8)
    27 Au venit din nou la Ierusalim și, în timp ce el umbla prin templu, au venit la el arhiereii, cărturarii și bătrânii 28 și-i spuneau: "Cu ce autoritate faci acestea? Sau cine ți-a dat această autoritate ca să le faci?" 29 Isus le-a spus: "Vă voi întreba un lucru, și dacă îmi veți răspunde, vă voi spune și eu cu ce autoritate fac acestea. 30 Botezul lui Ioan era din ceruri sau de la oameni? Răspundeți-mi!" 31 Dar ei discutau între ei: "Dacă spunem: «Din ceruri», ne va spune: «Atunci de ce nu ați crezut în el?» 32 Să spunem, dimpotrivă, «De la oameni»?" Le era frică de mulțime căci toți considerau că Ioan era într-adevăr un profet. 33 Așadar, i-au răspuns lui Isus: "Nu știm". Atunci, Isus le-a spus: "Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea".

Note de subsol


a Este un cuvânt de origine aramaică. Etimologic ar putea însemna "fiul necuratului" sau "fiul orbului".
b Este un titlu acordat unei persoane stimate pentru știința și autoritatea acesteia. În aramaică înseamnă "Marele meu", "Domnul meu", "Învățătorule".
c Popoarele orientale cunoșteau de mult această practică a împodobirii drumului pentru primirea regilor și a învingătorilor în luptă. O tradiție talmudică spune că madianiții l-au primit în felul acesta pe Moise. În VT avem cazul încoronării lui Iehu (2Rg 9,13) și al primirii lui Iuda Macabeul la Ierusalim pentru purificarea templului (2Mac 10,7). Această tradiție s-a păstrat la popoarele orientale și chiar la noi (pentru primirea solemnă a unor oaspeți de vază se împodobesc străzile cu frunzar și se întind covoare).
d Prin această acțiune simbolică, Isus vrea să-i facă pe ucenici să înțeleagă că soarta Israelului era hotărâtă întrucât religiozitatea lui era doar exterioară, credința nu aducea roade. În sensul acesta se exprimaseră profeții, folosind de multe ori imaginea smochinului și a viței de vie neroditoare (Is 5,1-7; Ier 8,13; Mih 7,1-2).
e Scena se petrece în curtea păgânilor, unde se vindeau animalele pentru sacrificiile de la templu, vinul, untdelemnul și sarea. Tot aici se schimbau monedele grecești și romane ale pelerinilor în moneda ebraică (shekel), singura admisă pentru plătirea taxelor pentru templu.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire