SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Evanghelia după Sfântul Luca


Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24


IX. ÎNVIEREA LUI ISUS

Mormântul gol
(Mt 28,1-8; Mc 16,1-8; In 20,1-13)

241 În prima zi a săptămânii, dis-de-dimineață, ele au plecat la mormânt, ducând miresmele pregătite. 2 Au găsit piatra de la mormânt rostogolităa, 3 iar când au intrat, nu au găsit trupul Domnului Isus. 4 Pe când ele erau nedumerite de acest fapt, iată că le-au apărut doi bărbați în haine strălucitoare. 5 Cuprinse de spaimă, și-au plecat fața spre pământ. Atunci ei le-au spus: "De ce-l căutați pe Cel Viu printre cei morți? 6 Nu este aici. A înviat. Amintiți-vă ce v-a spus pe când era încă în Galileea: 7 «Fiul Omului trebuie să fie dat pe mâna oamenilor păcătoși, să fie răstignit, iar a treia zi să învie»". 8 Atunci și-au amintit de cuvintele lui. 9 Întorcându-se de la mormânt, au vestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți. 10 Erau: Maria Magdalena, Ioana și Maria, mama lui Iacob, și altele împreună cu ele, care au spus acestea apostolilor. 11 Însă cuvintele acestea li s-au părut vorbe goale și nu le-au crezut.
    12 Atunci Petru, ridicându-se, a alergat la mormânt. Aplecându-se, a văzut numai giulgiurile și a plecat mirat de ceea ce s-a întâmplat.

Isus înviat apare discipolilor de la Emaus
(Mc 16,12-13)
    13 Și iată că, în aceeași zi, doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emausb, cam la șaizeci de stadiic de Ierusalim. 14 Aceștia vorbeau între ei despre toate cele întâmplate. 15 Pe când vorbeau și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și mergea împreună cu ei. 16 Dar ochii lor erau ținuți să nu-l recunoască. 17 El le-a spus: "Ce înseamnă aceste cuvinte pe care le schimbați între voi pe drum?" Ei s-au oprit triști. 18 Unul dintre ei, cu numele Cleopa, i-a răspuns: "Numai tu ești străin în Ierusalim și nu știi cele petrecute în zilele acestea?" 19 El le-a zis: "Ce anume?" Ei au spus: "Cele despre Isus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor, 20 cum arhiereii și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au răstignit. 21 Noi speram că el este cel care trebuia să elibereze Israelul; dar, cu toate acestea, iată, este a treia zi de când s-au petrecut aceste lucruri. 22 Ba, mai mult, unele femei dintr-ale noastre ne-au uimit. Fuseseră la mormânt dis-de-dimineață 23 și, negăsind trupul lui, au venit spunând că au avut vedenii cu îngeri care spun că el este viu. 24 Unii dintre cei care sunt cu noi au mers și ei la mormânt și au găsit așa cum au spus femeile, dar pe el nu l-au văzut". 25 Atunci le-a spus: "O, nepricepuților și greoi de inimă în a crede toate cele spuse de profeți! 26 Oare nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?" 27 Și, începând de la Moise și toți profeții, le-a explicat din toate Scripturile cele referitoare la el.
    28 Când s-au apropiat de satul spre care mergeau, el s-a făcut că merge mai departe. 29 Dar ei l-au îndemnat insistent: "Rămâi cu noi pentru că se lasă seara și ziua e de acum pe sfârșite". Atunci a intrat să rămână cu ei. 30 Și, pe când stătea la masă cu ei, luând pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o lor. 31 Atunci li s-au deschis ochii și l-au recunoscut, dar el s-a făcut nevăzut dinaintea lor. 32 Iar ei spuneau unul către altul: "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne explica Scripturile?"
    33 Și, în același ceas, s-au ridicat și s-au întors la Ierusalim. I-au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei care erau cu ei, 34 care le-au zis: "Domnul a înviat într-adevăr și s-a arătat lui Simon". 35 Iar ei le-au povestit cele de pe drum și cum l-au recunoscut la frângerea pâinii.

Isus apare apostolilor
(In 20,19-23)
    36 Pe când vorbeau ei acestea, el a stat în mijlocul lor și le-a spus: "Pace vouă!"d 37 Speriați și cuprinși de teamă, credeau că văd un duh, 38 dar el le-a spus: "De ce v-ați tulburat și de ce se ridică aceste gânduri în inima voastră? 39 Priviți mâinile și picioarele mele căci sunt eu însumi. Pipăiți-mă și vedeți: duhul nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am". 40 Și, spunând acestea, le-a arătat mâinile și picioarelee. 41 Însă pentru că ei, de bucurie, încă nu credeau și se mirau, le-a spus: "Aveți aici ceva de mâncare?" 42 Ei i-au dat o bucată de pește fript. 43 Luând-o, a mâncat-o înaintea lor.

Ultimele învățături ale lui Isus
    44 Apoi le-a spus: "Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am spus când încă eram cu voi; că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre mine în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi". 45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă Scripturile 46 și le-a spus: "Așa este scris: Cristos trebuia să sufere și să învie din morți a treia zi 47 și să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor la toate popoarele. Începândf din Ierusalim, 48 voi veți fi martorii acestor lucruri. 49 Și, iată, eu trimit asupra voastră pe acela pe care Tatăl l-a promisg, însă voi să rămâneți în cetate, până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus".

Înălțarea lui Isus
(Mt 16,19-20; Fap 1,9-11)
    50 Apoi i-a scos până spre Betania și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat, 51 iar în timp ce îi binecuvânta, s-a îndepărtat de ei și a fost ridicat la cerh. 52 Iar ei, adorându-li, s-au întors la Ierusalim cu bucurie mare 53 și stăteau tot timpul în templu, binecuvântându-lj pe Dumnezeu.

Note de subsol


a Pe baza descoperirilor arheologice, a indicațiilor din evanghelii și a precizărilor rabinice, putem să ne imaginăm mormântul ca o încăpere săpată în piatră, în fața căreia era un vestibul. Intrările erau joase. Mortul era depus pe un postament săpat în piatră, acoperit cu giulgiuri și stropit cu miresme, dar nu după modelul mumificării la egipteni. La intrare se afla o piatră rotundă, asemenea pietrei de moară, care era rostogolită într-un șanț înclinat. În timpul înmormântării, piatra era blocată cu o pană de lemn. După înmormântare, îndepărtarea penei permitea pietrei să închidă mormântul astfel încât nici hoțul, nici hiena nu puteau intra. Pentru rostogolirea pietrei era nevoie de efortul mai multor bărbați.
b După tradiție, ar fi actualul El Qubeibeh, un mic sat arab la 18 km vest de Ierusalim (13 km în linie dreaptă). Alții identifică Emausul cu: 1) actualul Abu Gosh la 14 km de Ierusalim; 2) Qaloriyeh la 6 km vest de Ierusalim, pe drumul principal spre Tel Aviv; 3) Anwas sau Nicopole la 20 km vest de Ierusalim. Aceste localități nu corespund indicațiilor din Evanghelie, fie din cauza distanței, fie că sunt cetăți, și nu sate.
c Un stadion = 185 m.
d Unele manuscrise adaugă: Eu sunt, nu vă temeți! Alte câteva omit: Pace vouă!
e Unele manuscrise omit versetul în întregime.
f Participiul se găsește în majoritatea manuscriselor la masculin plural, acordându-se cu "voi" din v. 48. Puține manuscrise au forma de neutru singular, referindu-se la verbul din propoziția precedentă "să fie predicată".
g Lit.: promisiunea Tatălui.
h Unele manuscrise omit: a fost ridicat la cer.
i Unele manuscrise omit: adorându-l.
j Un mare număr de manuscrise importante au: lăudându-l și binecuvântându-l, dar cele mai vechi și mai autoritare manuscrise au numai: binecuvântându-l.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire