| |
|
| ||
 |       |  |
 |  |
                              
|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Evanghelia după Sfântul Luca Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Parabola judecătorului nedrept 181 Apoi le-a spus o parabolă referitor la datoria de a se ruga întotdeauna și de a nu se descuraja: 2 "Într-o cetate, era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și nu-i păsa de oameni. 3 Și mai era în cetatea aceea o văduvă care venea la el și-i spunea «Fă-mi dreptate împotriva dușmanului meu!» 4 Dar, mult timp, el nu a voit. Apoi și-a zis: «Deși de Dumnezeu nu mă tem și de oameni nu-mi pasă, 5 pentru că nu mă lasă în pace, îi voi face totuși dreptate văduvei acesteia ca să nu vină și să mă tot bată la cap»".6 Iar Domnul a zis: "Ați auzit ce a spus judecătorul nedrept! 7 Oare Dumnezeu nu va face dreptate aleșilor săi care strigă zi și noapte către el, chiar dacă-i face să aștepte? 8 Vă spun că le va face dreptate îndată. Dar, când va veni Fiul Omului, va găsi oare credință pe pământ?" Parabola vameșului și a fariseului 9 A mai spus această parabolă unora care se credeau drepți și-i disprețuiau pe alții: 10 "Doi oameni au urcat la templu ca să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameș Isus și copiii (Mt 19,13-15; Mc 10,13-16) 15 Îi aduceau și copii ca să-i atingă; dar discipolii, când îi vedeau, îi mustrau. 16 Atunci, Isus i-a chemat și le-a spus: "Lăsați copiii să vină la mine și nu-i opriți, căci împărăția lui Dumnezeu este a acelora care sunt ca ei. 17 Adevăr vă spun, cine nu primește împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea". Tânărul bogat (Mt 19,16-29; Mc 10,17-31) 18 Odată, un om cu vază l-a întrebat: "Învățătorule bun, ce trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?" 19 Isus i-a spus: "De ce-mi spui bun? Nimeni nu este bun decât numai Dumnezeu. 20 Cunoști poruncile: Să nu comiți adulter! Să nu ucizi! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta!" 21 El i-a spus: "Toate acestea le-am păzit din tinerețe". 22 Auzind aceasta, Isus i-a spus: "Îți mai lipsește un lucru: vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea comoară în ceruri, apoi vino și urmează-mă!" 23 Dar el, auzind acestea, s-a întristat deoarece era foarte bogat. 24 Văzând că s-a întristat, Isus a spus: "Cât de greu vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei care au bogății! 25 Pentru că este mai ușor ca o cămilă să treacă prin urechea acului, decât ca un bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu" 28 Atunci Petru i-a spus: "Iată, noi am lăsat toate și te-am urmat". 29 Iar el le-a spus: "Adevăr vă spun: nu este nimeni care să fi lăsat casă, sau soție, sau frați, sau părinți, sau copii pentru împărăția lui Dumnezeu 30 și care să nu primească cu mult mai mult în timpul de față, iar în veacul viitor, viața veșnică". A treia anunțare a morții și învierii (Mt 20,17-19; Mc 10,32-34) 31 Apoi, i-a luat pe cei doisprezece și le-a spus: "Iată, urcăm la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise de profeți despre Fiul Omului, 32 căci va fi dat pe mâna păgânilor și va fi batjocorit, insultat și scuipat; 33 și după ce-l vor fi biciuit, îl vor ucide, dar în ziua a treia va învia". 34 Însă ei nu pricepeau nimic din acestea; acest cuvânt era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse. Vindecarea orbului din Ierihon (Mt 20,29-34; Mc 10,46-52) 35 Pe când se apropia el de Ierihon, un orb stătea pe marginea drumului, cerșind 36 și, auzind că trecea mulțimea, a întrebat ce este. 37 I-au spus că trece Isus Nazarineanul. 38 Atunci el a strigat: "Isuse, Fiul lui David, îndură-te de mine!" 39 Cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, dar el striga și mai tare: "Fiul lui David, îndură-te de mine!" 40 Atunci Isus s-a oprit și a poruncit să fie adus la el. Când s-a apropiat, l-a întrebat: 41 "Ce vrei să-ți fac?" I-a răspuns: "Doamne, să văd". 42 Iar Isus i-a răspuns: "Vezi! Credința ta te-a mântuit". 43 Îndată, orbul a început să vadă și l-a urmat, preamărindu-l pe Dumnezeu. Și tot poporul care a văzut îl lăuda pe Dumnezeu. Note de subsol a Vg îl numește publicanus. Spre deosebire de Levi (Matei), sau Zaheu, "publicanii" erau agenți subalterni ai șefilor de vamă (numiți la Roma portitores). Ei aveau cea mai urâtă reputație în societate. Literatura rabinică îi asociază nu numai cu hoții, ci și cu criminalii. Talmudul le interzice să apară ca martori într-un proces și să împlinească funcția de judecători. Fariseii și cărturarii îi acuzau de impuritate pentru că aveau contacte cu păgânii și cu evreii decăzuți. Aceeași reputație o aveau și în lumea greco-romană: Xenon îi considera hoți, Lucian îi asemăna cu proprietarii caselor de pierzare, iar Cicero îi numea "cei mai vicioși dintre oameni". Este explicabilă revolta fariseilor și a cărturarilor atunci când Isus mănâncă în compania lor (Mt 9,11; Mc 2,16; Lc 5,30). b Comparația folosește o figură grotescă. Textul este sigur, totuși unii comentatori au căutat alte explicații pentru semnificația cuvintelor: 1) unii au încercat să interpreteze "urechea acului" ca fiind numele unei intrări înguste în cetate; 2) alții înlocuiesc cuvântul grec kamelos = cămilă cu kamilos = funie. Amândouă încercările sunt puțin probabile. În centrul atenției este aici învățătura lui Cristos potrivit căreia, atât pentru bogat, cât și pentru sărac, nu există mântuire decât prin harul lui Dumnezeu. Dar pentru cel bogat mântuirea este mai grea. |
|
 |
|
© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
|