SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Evanghelia după Sfântul Ioan

Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Femeia adulteră

81 Iar Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. 2 Dar în zori a apărut din nou la templu și tot poporul venea la el, iar el, așezându-se, îi învăța.
    3 Cărturarii și fariseii au adus o femeie prinsă în adulter și, punând-o la mijloc, 4 i-au zis: "Învățătorule, această femeie a fost surprinsă asupra faptului de adulter. 5 Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Dar tu, ce zici?" 6 Însă spuneau aceasta ispitindu-l, ca să aibă de ce să-l acuze. Dar Isus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. 7 Întrucât continuau să-l întrebe, s-a ridicat și le-a spus: "Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea". 8 Și, aplecându-se din nou, scria pe pământa. 9 Când au auzit, au plecat unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni. El a rămas singur, iar femeia era în mijloc. 10 Isus s-a ridicatb și i-a spus: "Femeie, unde sunt ei?c Nu te-a condamnat nimeni?" 11 Ea i-a zis: "Nimeni, Doamne". Isus i-a spus: "Nici eu nu te condamn; mergi, de acum să nu mai păcătuiești!"

Isus, lumina lumii
    12 Isus le-a vorbit din nou: "Eu sunt lumina lumii. Cine mă urmează nu umblă în întuneric, ci va avea lumina vieții". 13 Dar fariseii i-au spus: "Tu dai mărturie despre tine; mărturia ta nu este adevărată". 14 Isus a răspuns și le-a zis: "Chiar dacă dau mărturie despre mine însumi, mărturia mea este adevărată pentru că știu de unde am venit și unde mă duc. Dar voi nu știți de unde vin sau unde mă duc. 15 Voi judecați după trup, eu nu judec pe nimeni. 16 Și chiar dacă judec, judecata mea este vrednică de crezare pentru că nu sunt numai eu, ci eu și Tatăld care m-a trimis. 17 Și în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată. 18 Eu sunt cel care dau mărturie despre mine însumi și despre mine dă mărturie Tatăl care m-a trimis". 19 Atunci i-au zis: "Unde este Tatăl tău?" Isus le-a răspuns: "Nu mă cunoașteți nici pe mine, nici pe Tatăl meu. Dacă m-ați cunoaște pe mine, l-ați cunoaște și pe Tatăl meu".
    20 Aceste cuvinte le-a spus lângă vistierie, pe când învăța în templu; dar nimeni nu l-a prins, pentru că încă nu venise ceasul lui.

Controversă cu iudeii
    21 Apoi le-a zis din nou: "Eu mă duc și mă veți căuta, dar voi veți muri în păcatul vostru. Unde mă duc eu, voi nu puteți veni". 22 Deci ziceau iudeii: "Oare se va sinucide, pentru că spune «Unde mă duc eu, voi nu puteți veni»?" 23 Dar el le-a zis: "Voi sunteți de jos, eu sunt de sus; voi sunteți din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta. 24 V-am spus că veți muri în păcatele voastre pentru că, dacă nu veți crede că eu sunt, veți muri în păcatele voastre". 25 Atunci i-au zis: "Tu cine ești?" Isus le-a zis: "Ceea ce vă spun de la început. 26 Am multe de spus și de judecat cu privire la voi, însă cel care m-a trimis este adevărat, iar eu spun lumii ceea ce am auzit de la el". 27 Ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Așadar, Isus le-a zis: "Când îl veți fi înălțat pe Fiul Omului, atunci veți înțelege că eu sunt și că nu fac nimic de la mine, ci vorbesc ceea ce m-a învățat Tatăl. 29 Iar cel care m-a trimis este cu mine; nu m-a lăsat singur, pentru că eu fac întotdeauna ceea ce îi place".
    30 Pe când spunea el acestea, mulți au început să creadă în el.

Adevărul și libertatea
    31 Deci a spus Isus iudeilor care crezuseră în el: "Dacă rămâneți în cuvântul meu, sunteți cu adevărat discipolii mei 32 și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va elibera". 33 Ei i-au răspuns: "Noi suntem descendenții lui Abraham și n-am fost niciodată sclavii nimănui. Cum poți să spui: «Veți deveni liberi»?" 34 Isus le-a răspuns: "Adevăr, adevăr vă spun că oricine comite păcatul este sclavul păcatuluie. 35 Însă sclavul nu rămâne în casă pentru totdeauna; fiul rămâne pentru totdeauna. 36 Așadar, dacă Fiul vă va elibera, veți fi într-adevăr liberi. 37 Știu că sunteți descendenții lui Abraham, dar căutați să mă ucideți, deoarece cuvântul meu nu găsește loc în voi. 38 Eu vorbesc despre cele ce am văzut la Tatăl meu, iar voi faceți cele ce ați auzitf de la tatăl vostru"g.

Fiii lui Abraham sau ai diavolului?
    39 Ei au răspuns și i-au zis: "Tatăl nostru este Abraham". Isus le-a zis: "Dacă sunteți fiii lui Abraham, faceți faptele lui Abrahamh. 40 Acum, însă, voi căutați să mă ucideți pe mine, om care v-am spus adevărul pe care îl am de la Dumnezeu; Abraham n-a făcut aceasta. 41 Voi faceți faptele tatălui vostru".
    Ei i-au zis: "Noi nu suntem născuți din desfrânarei; avem un singur tată: pe Dumnezeu". 42 Isus le-a zis: "Dacă Dumnezeu ar fi tatăl vostru, m-ați iubi, pentru că eu am ieșit și vin de la Dumnezeu. Eu nu am venit de la mine însumi, ci el m-a trimis. 43 De ce nu înțelegeți vorbirea mea? De fapt, voi nu puteți asculta cuvântul meu. 44 Voi sunteți de la diavol, tatăl vostru, și vreți să îndepliniți dorințele tatălui vostru. El era un ucigaș de la început și nu s-a menținut în adevăr pentru că în el nu este adevăr. Cine spune minciuna, vorbește după firea lui, căci este mincinos și tatăl minciunii. 45 Dar, pentru că spun adevărul, voi nu mă credeți. 46 Cine dintre voi mă poate acuza de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu mă credeți? 47 Cine este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; pentru aceasta voi nu ascultați, pentru că nu sunteți de la Dumnezeu".

Isus și Abraham
    48 Iudeii au răspuns și i-au zis: "Nu spunem noi bine că ești samaritean și că ai diavol?" 49 Isus a răspuns: "Eu nu am diavol, dar îl cinstesc pe Tatăl meu, iar voi nu mă cinstiți. 50 Totuși, eu nu caut mărirea mea; este cineva care o caută și care judecă.
    51 Adevăr, adevăr vă spun: dacă cineva va păstra cuvântul meu, nu va vedea moartea în veci". 52 Iudeii i-au spus: "Acum suntem siguri că ai diavol! Abraham a murit; profeții de asemenea, iar tu spui: «Dacă cineva va păstra cuvântul meu, nu va vedea moartea în veci». 53 Oare ești tu mai mare decât părintele nostruj, Abraham, care a murit? Și profeții au murit. Cine te crezi?" 54 Isus a răspuns: "Dacă eu mă preamăresc pe mine, mărirea mea nu este nimic. Tatăl meu este cel care mă preamărește, el, despre care voi spuneți «Este Dumnezeul nostru»k. 55 Dar voi nu l-ați cunoscut; însă eu îl cunosc și, dacă aș spune că nu-l cunosc, aș fi asemenea vouă, un mincinos. Însă îl cunosc și păstrez cuvântul lui. 56 Abraham, părintele vostru, s-a bucurat că va vedea ziua mea. A văzut-o și s-a umplut de bucurie". 57 Atunci iudeii i-au spus: "Încă nu ai cincizeci de ani și l-ai văzut pe Abraham?" 58 Isus le-a zis: "Adevăr, adevăr vă spun: mai înainte de a fi fost Abraham, eu sunt".
    59 Atunci ei au luat pietre ca să arunce în el. Dar el s-a ascuns și a plecat din templul.

Note de subsol

a Unele manuscrise adaugă: păcatele fiecăruia dintre ei.
b Unele manuscrise adaugă: și, nevăzând pe nimeni în afară de femeie, i-a spus...
c O serie de manuscrise adaugă: cei care te acuză.
d Câteva manuscrise omit: Tatăl.
e În unele manuscrise găsim doar: este sclav.
f În loc de: ați auzit, unele manuscrise au: ați văzut.
g Multe manuscrise omit: vostru.
h În unele manuscrise apare: Dacă ați fi..., ați face...
i În VT, este cunoscută expresia fii ai desfrânării, desemnând copiii născuți de prostituata Gomer, soția lui Osea, ca semn al infidelității Israelului față de Dumnezeu (Os 1,2; 2,6). Această metaforă a desfrânării, care desemnează violarea alianței dintre Dumnezeu și Israel, este reluată de Ieremia (2,20-21; 3,1-5) și Ezechiel (16,23).
j Unele manuscrise omit: părintele nostru.
k În loc de: nostru, unele manuscrise au: vostru.
l Multe manuscrise adaugă: și, trecând prin mijlocul lor, s-a dus.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire