|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Evanghelia după Sfântul Ioan Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Isus și samariteana 41 Așadar, când Domnul5 A venit, așadar, într-o cetate din Samaria 7 A venit o femeie din Samaria ca să scoată apă. Isus i-a spus: "Dă-mi să beau!" 8 Discipolii lui plecaseră în cetate ca să cumpere de mâncare. 9 Așadar, femeia samariteană i-a zis: "Cum, tu, care ești iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt o femeie samariteană?" De fapt, iudeii nu aveau legături cu samaritenii 13 Isus a răspuns și i-a zis: "Oricui bea din apa aceasta îi va fi sete din nou, 14 dar pentru cel care bea apa pe care i-o voi da eu va deveni în el izvor de apă care țâșnește spre viața veșnică". 15 I-a zis femeia: "Doamne, dă-mi această apă ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin aici să scot". 16 El i-a zis: "Du-te și cheamă-l pe bărbatul tău și vino aici!" 17 Femeia a răspuns și i-a zis: "Nu am bărbat". Isus i-a spus: "Bine ai zis «Nu am bărbat», 18 pentru că ai avut cinci bărbați și cel pe care îl ai acum nu este bărbatul tău 27 Tocmai atunci au ajuns discipolii lui. Și se mirau că vorbește cu o femeie. Dar nimeni dintre ei nu i-a zis: "Ce cauți?" sau: "De ce vorbești cu ea?" 28 Atunci, femeia și-a lăsat urciorul, a plecat în cetate și le-a spus oamenilor: 29 "Veniți și vedeți omul care mi-a spus tot ce am făcut. Oare nu este acesta Cristos?" 30 Ei au ieșit din cetate și au venit la el. 31 Între timp, discipolii îl rugau: "Rabbi, mănâncă!" 32 Dar el le-a zis: "Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoașteți". 33 Așadar, discipolii ziceau unii către alții: "Oare i-a adus cineva de mâncare?" 34 Isus le-a zis: "Hrana mea 39 Mulți dintre samaritenii cetății aceleia au crezut în el pentru cuvântul femeii care a mărturisit: "Mi-a spus tot ce am făcut". 40 Așadar, când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână la ei, iar el a rămas acolo două zile. 41 Și cu mult mai mulți au crezut pentru cuvântul lui. 42 Îi spuneau femeii: "Nu mai credem pentru cuvântul tău, căci noi înșine am auzit și știm că acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii". Vindecarea fiului funcționarului regal (Mt 8,5-13; Lc 7,1-10) 43 După cele două zile, a plecat de acolo în Galileea. 44 Isus însuși dăduse mărturie că nici un profet nu este prețuit în propria lui patrie. 45 Dar, când a ajuns în Galileea, galileenii l-au primit bine, pentru că văzuseră toate câte făcuse la Ierusalim la sărbătoare, căci și ei fuseseră la sărbătoare. 46 A venit deci, din nou, în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Acolo era un funcționar regal Note de subsol a Unele manuscrise au: Isus în loc de: Domnul. b Numele de Samaria apare din sec. al IX-lea î.C.: regele Omri (886-875) a dat acest nume capitalei regatului de nord, dar numele va fi extins la tot ținutul dintre Iudeea, la sud, Galileea, la nord, valea Iordanului, la est, și câmpia Șefelah, la vest. În 721 î.C., orașul a fost cucerit de asirieni, iar în perioada NT, a fost mărit și fortificat de Irod cel Mare, care i-a schimbat numele în Sebaste, în onoarea împăratului August. c În timpul lui Isus, purta numele de Sychora. Localitatea este identificată cu vechea cetate Sihem, distrusă în 67 d.C. de Vespasian. Astăzi există acolo o localitate arabă, Askar. d În unele manuscrise lipsește expresia: De fapt, iudeii nu au legături cu samaritenii. Situația raporturilor etnico-religioase dintre iudei și samariteni este reflectată în literatura rabinică: "Fiicele samaritenilor sunt în impuritate din leagăn și până la moarte..." (Mishna, Niddar IV, 1); "Cel care mănâncă pâine de la samariteni este ca unul care consumă carne de porc" (rabbi Eliezer). e În tradiția rabinică erau permise maxim trei căsătorii succesive. Dincolo de sensul personal istoric, textul lui Ioan pare să aibă și o semnificație simbolică: situația ilegală a femeii care a avut cinci bărbați este un exemplu de laxism moral, dar reflectă și condiția istorico-religioasă a poporului Samariei, infidel alianței și tradițiilor patriarhilor. În mod alegoric, cei cinci bărbați ar putea fi o referință la cele cinci divinități pe care le adorau samaritenii (2Rg 17,24-31). f În polemica pentru locul de cult, tradiția samariteană localizează pe muntele Garizim unele evenimente fundamentale ale istoriei biblice: crearea lui Adam, construirea altarului de către Noe după potop, sacrificiul lui Isaac, visul lui Iacob, înmormântarea lui Iosif. g Este o formulă de revelare rezervată lui Dumnezeu, o expresie biblică ce confirmă prezența continuă și activă a lui Dumnezeu în istorie (Ex 3,14; Is 43,10). Este folosită de Ioan pentru a indica punctul culminant al revelării lui Dumnezeu prin Fiul său, Isus Cristos. h Expresia are o valoare simbolică, cu rădăcini adânci în textele biblice (Sir 24, 19-20; Ps 119,103; Ier 15,16). Se exprimă astfel raportul vital cu Dumnezeu și cu darurile sale salvifice: cuvântul, legea și înțelepciunea. i Termenul grec basiliskós se poate înțelege ca indicând o persoană: 1) din familia regală; 2) de la curtea regală; 3) din garnizoana regelui; 4) din administrația statului. Cu siguranță, la Cafarnaum se aflau mulți funcționari administrativi. |
© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
|