SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Evanghelia după Sfântul Ioan


Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21


III. CARTEA GLORIEI

ULTIMA CINĂ

Isus spală picioarele apostolilor

131 Înainte de sărbătoarea Paștelui, știind Isus că îi venise ceasul să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubindu-i pe ai săi care erau în lume, i-a iubit până la sfârșit. 2 În timpul cinei - când diavolul pusese deja gândul de a-l trăda în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon - 3 știind că Tatăl a dat toate în mâinile sale și că de la Dumnezeu a venit și că la Dumnezeu se întoarce, 4 s-a ridicat de la cină, și-a pus hainele deoparte și, luând un ștergar, s-a încins. 5 Apoi a turnat apă într-un vas de spălata, și a început să spele picioarele discipolilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. 6 A venit deci la Simon Petru; acesta i-a zis: "Doamne, tu să-mi speli picioarele?" 7 Isus a răspuns și i-a zis: "Ceea ce fac eu tu nu înțelegi acum, dar vei înțelege după aceasta". 8 Petru i-a spus: "Nu-mi vei spăla picioarele în veci!" Isus i-a răspuns: "Dacă nu te voi spălab, nu vei avea parte cu mine"c. 9 Simon Petru i-a spus: "Doamne, nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul". 10 Isus i-a zis: "Cine a făcut baie nu trebuie să-și spele decât picioareled, căci este curat în întregime. Și voi sunteți curați, dar nu toți". 11 Căci îl știa pe cel care avea să-l trădeze; de aceea a spus: "Nu toți sunteți curați".
    12 După ce le-a spălat picioarele, și-a luat hainele, s-a așezat iarăși la masă și le-a spus: "Înțelegeți ce am făcut pentru voi? 13 Voi mă numiți «Învățătorul» și «Domnul» și bine spuneți, pentru că sunt. 14 Așadar, dacă eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat picioarele, și voi trebuie să vă spălați picioarele unii altora. 15 Căci v-am dat exemplu ca și voi să faceți așa cum v-am făcut eu. 16 Adevăr, adevăr vă spun: nu este servitorul mai mare decât stăpânul său și nici trimisul mai mare decât cel care l-a trimis. 17 Știind acestea, fericiți sunteți dacă le faceți. 18 Nu vorbesc despre voi toți; eu știu pe cine am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura: Cel care mănâncă pâinea meae și-a ridicat călcâiul împotriva meaf. 19 Vă spun acestea de pe acum, înainte de a se întâmpla, pentru ca, atunci când se vor împlini, să credeți că eu sunt. 20 Adevăr, adevăr vă spun: cine îl primește pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primește, iar cine mă primește pe mine îl primește pe acela care m-a trimis".

Dezvăluirea trădării lui Iuda
(Mt 26,20-25; Mc 14,17-21; Lc 22,21-23)
    21 După ce a spus acestea, Isus s-a tulburat în duh și a mărturisit: "Adevăr, adevăr vă spun: unul dintre voi mă va trăda". 22 Discipolii se uitau unii la alții, neștiind despre cine vorbește. 23 Unul dintre discipolii lui, pe care îl iubea Isus, stătea la masă la pieptul lui Isus. 24 Atunci, Simon Petru i-a făcut acestuia semn să întrebe cine ar putea să fie cel despre care vorbeșteg. 25 El s-a aplecat, deci, pe pieptul lui Isus și i-a zis: "Doamne, cine este?" 26 Isus a răspuns: "Este acela pentru care voi întinge îmbucătura și i-o voi da". Atunci, întingând îmbucătura, a luat-oh și a dat-o lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon. 27 După acea îmbucătură, a intrat Satana în el. Atunci, Isus i-a zis: "Ceea ce vrei să faci, fă repede!" 28 Dar nici unul dintre cei care stăteau la masă nu a înțeles de ce i-a spus aceasta. 29 Și, cum Iuda ținea punga cu bani, unii au crezut că Isus îi spune: "Cumpără ceea ce ne trebuie pentru sărbătoare" sau ca să dea ceva săracilor. 30 Așadar, după ce a luat îmbucătura, el a ieșit repede. Și era noapte.

Porunca cea nouă
    31 După ce a ieșit el, Isus a spus: "Acum a fost glorificat Fiul Omului și Dumnezeu a fost glorificat în el, 32 iar dacă Dumnezeu a fost glorificat în eli, și Dumnezeu îl va glorifica în el însuși, și-l va glorifica îndată. 33 Copii, încă puțin mai sunt cu voi. Mă veți căuta și, așa cum le-am spus iudeilor, vă spun acum și vouă: «Unde merg eu, voi nu puteți veni». 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții. Așa cum eu v-am iubit, așa să vă iubiți unul pe altul. 35 Prin aceasta vor recunoaște toți că sunteți discipolii mei: dacă aveți dragoste unii față de alții".

Prezicerea renegării lui Petru
(Mt 26,31-35; Mc 14,27-31; Lc 22,31-34)
    36 Simon Petru i-a spus: "Doamne, unde mergi?" Isus i-a răspuns: "Unde merg eu, tu nu mă poți urma acum, dar mă vei urma după aceea". 37 Petru i-a spus: "Doamnej, de ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi da viața pentru tine!" 38 Isus a răspuns: "Îți vei da viața pentru mine? Adevăr, adevăr îți spun: nu va cânta cocoșul până când mă vei renega de trei ori.

Note de subsol


a Termenul grec nipter se referă la un vas anume din care se turna apă la spălarea picioarelor. Având în vedere că apostolii, în timpul cinei, erau culcați pe triclinium, sprijiniți pe partea stângă, având mâna dreaptă liberă pentru a se servi, spălarea picioarelor nu putea fi făcută decât prin turnare. În ambientul biblic, spălarea picioarelor este, în primul rând, un gest de primire a oaspeților și nu este o acțiune umilitoare sau servilă pentru cel care o face, din contra, exprimă respect, grijă, devotament (1Sam 25,41). Spălarea picioarelor este un gest caracteristic soției față de soț sau al mamei față de fiu. Există multe interpretări diferite ale gestului spălării picioarelor, dar sunt greu de susținut: referința la botez, euharistie, pocăință, preoție comună, căsătorie sau exemplu de umilință. Gestul lui Isus este un gest cu valențe multiple cristologice și morale, exprimând slujire, iubire, dăruire de sine.
b Există o întreagă tradiție în ceea ce privește importanța spălării picioarelor pentru a se putea apropia de locul sfânt, de Dumnezeu (Ex 3,5; 30,17-21; 40,30-32).
c Expresia: a avea parte se aseamănă cu "a avea drept la moștenire" (Gen 31,14; Dt 10,9). În NT indică soarta finală a drepților (Mt 24,51; Ap 20,6; 21,8).
d Unele manuscrise vechi, importante, au: nu trebuie să se spele.
e Multe manuscrise au: cu mine; probabil sub influența lui Mc 14,18.
f Expresia este folosită în Ps 41,10 și se referă la un gest de dispreț, insultare, batjocură, constând dintr-o strâmbătură, scuturarea prafului contra cuiva, o lovitură cu piciorul în cel învins etc. Este în contrast cu gestul lui Isus de a spăla picioarele apostolilor.
g Multe manuscrise prezintă forma directă: Spune-ne despre cine vorbește?
h În unele manuscrise lipsește: a luat-o.
i În multe manuscrise importante este omis: dacă Dumnezeu a fost glorificat în el.
j Unele manuscrise omit: Doamne.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire