SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Faptele Apostolilor


Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


Capitolul 19

  1. În timp ce Apolo era la Corint, Paul, după ce a străbătut regiunile nordice, a coborât la Efes. Acolo a găsit câțiva discipoli
  2. și le-a spus: "L-ați primit pe Duhul Sfânt când ați venit la credință?" Dar ei au răspuns: "Nici n-am auzit că este Duh Sfânt".
  3. El le-a zis: "Atunci ce fel de botez ați primit?" Ei au răspuns: "Botezul lui Ioan".
  4. Paul le-a zis: "Ioan a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului să creadă în cel care vine, adică în Isus".
  5. Când au auzit ei, au primit botezul în numele Domnului Isus.
  6. Iar când Paul și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a coborât asupra lor, iar ei vorbeau în limbi și profetizau.
  7. Erau cu toții cam doisprezece bărbați.
  8. El a intrat în sinagogă și a vorbit cu curaj timp de trei luni, discutând cu ei și convingându-i despre cele referitoare la împărăția lui Dumnezeu.
  9. Întrucât unii dintre ei erau împietriți și nu credeau, vorbind de rău calea [Domnului] în fața mulțimii, el i-a părăsit. I-a luat pe discipoli dintre ei și în fiecare zi îi învăța în școala lui Tiranos.
  10. Aceasta s-a întâmplat timp de doi ani, astfel încât toți locuitorii din Asia, iudei și greci, au ascultat cuvântul Domnului.
  11. Dumnezeu făcea prin mâinile lui Paul minuni mari,
  12. așa încât erau puse peste bolnavi batiste și pânze care atinseseră trupul lui Paul, iar bolile îi lăsau și duhurile necurate ieșeau din ei.
  13. Atunci, unii exorciști iudei, care umblau prin împrejurimi, au încercat să cheme numele Domnului Isus asupra celor care aveau duhuri necurate, spunând: "Vă conjur pe Isus pe care-l predică Paul".
  14. Acest lucru îl făceau șapte fii ai unui arhiereu numit Sceva.
  15. Dar duhul necurat le-a răspuns: "Pe Isus îl cunosc și pe Paul îl știu; voi, însă, cine sunteți?"
  16. Și omul în care era duhul necurat s-a aruncat asupra lor și, fiind mai puternic, i-a bătut atât de tare încât au scăpat din casa aceea goi și plini de răni.
  17. Lucrul acesta l-au aflat toți iudeii și grecii care locuiau în Efes; teama i-a cuprins pe toți și numele Domnului Isus era preamărit.
  18. Mulți dintre cei care crezuseră veneau și își mărturiseau în public faptele lor.
  19. Un mare număr dintre cei care practicaseră magia și-au adus cărțile și le-au ars înaintea lor. S-a calculat prețul lor: se ridica la cincizeci de mii de monede de argint.
  20. Astfel, cuvântul creștea și se întărea prin puterea Domnului.
  21. După ce s-au întâmplat acestea, Paul a hotărât în duh ca, trecând prin Macedonia și Ahaia, să meargă la Ierusalim, zicându-și: "După ce voi fi fost acolo, trebuie să văd și Roma".
  22. Atunci i-a trimis în Macedonia pe doi dintre cei care îl ajutau, pe Timotei și pe Erast; el a mai rămas câtva timp în Asia.
  23. În acel timp s-a iscat o mare zarvă cu privire la calea [Domnului].
  24. Un oarecare argintar, cu numele Demetrios, care prelucra în argint mici temple ale Artemisei, aducea lucrătorilor săi venituri importante.
  25. Adunându-i pe aceștia și pe cei cu meserii asemănătoare lor, le-a zis: "Bărbați, voi știți că bunăstarea voastră provine din această meserie.
  26. Dar voi vedeți și auziți că acest Paul, nu numai la Efes, ci aproape în toată Asia, a convins și a dus la rătăcire multă lume, spunând că lucrurile făcute de mâinile oamenilor nu sunt dumnezei.
  27. Există pericolul nu numai ca meseria noastră să ajungă să fie disprețuită, ci și ca templul măreței zeițe Artemis să fie considerat ca nimic și măreția aceleia care este cinstită în toată Asia și în lumea întreagă să fie distrusă".
  28. Auzind acestea, au fost cuprinși de mânie și strigau: "Mare este Artemis a efesenilor!"
  29. Tulburarea a cuprins cetatea și toți au năvălit la teatru, târând cu ei pe macedonenii Gaius și Aristarh, însoțitorii lui Paul în călătorie.
  30. Paul voia să vină în fața mulțimii, dar discipolii nu l-au lăsat.
  31. Chiar și unii dintre autoritățile provinciei, care îi erau prieteni, au trimis să i se spună să nu se prezinte la teatru.
  32. Între timp, [acolo] unii strigau una, alții alta, într-atât era de învălmășită adunarea, și cei mai mulți nici nu știau pentru ce se adunaseră.
  33. Unii din mulțime l-au convins pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte, [să ia cuvântul]. Atunci, Alexandru a făcut semn cu mâna că vrea să țină un discurs de apărare în fața poporului.
  34. Dar ei, când și-au dat seama că este iudeu, au izbucnit într-un singur glas și au strigat aproape două ore: "Mare este Artemis a efesenilor".
  35. În sfârșit, notarul orașului, liniștind mulțimea, a spus: "Bărbați efeseni, oare este cineva dintre oameni care să nu știe că cetatea efesenilor este păstrătoarea templului marii Artemis și a chipului ei căzut din cer?
  36. Așadar, dacă nimeni nu poate nega acestea, trebuie să vă liniștiți și să nu faceți nimic în pripă.
  37. I-ați adus aici pe oamenii aceștia care nu sunt nici profanatori ai templului, nici nu au rostit blasfemii față de zeița noastră.
  38. Deci, dacă Demetrios și meșterii care sunt cu el au vreo plângere împotriva cuiva, sunt zile de judecată și proconsuli: să-și prezinte fiecare acuzația.
  39. Iar dacă mai aveți altă cerere, se va rezolva în adunarea legală.
  40. Astfel, din cauza zilei de azi, am putea fi învinuiți de răscoală, căci nu avem nici un motiv cu care să ne putem dezvinovăți de această manifestație". După aceste cuvinte a dat drumul mulțimii.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire