|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Faptele Apostolilor
Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
Capitolul 17 - Străbătând Amfipolis și Apolonia, ei au ajuns la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor.
- După obiceiul său, Paul a intrat la ei și trei sâmbete la rând le-a vorbit despre Scripturi,
- explicând și demonstrând că Cristos trebuia să sufere și să învie din morți: "Acesta este Cristos Isus pe care eu vi-l vestesc".
- Unii dintre ei au fost convinși și s-au alăturat lui Paul și lui Sila, împreună cu o mulțime numeroasă de greci evlavioși și multe femei de vază.
- Dar iudeii au devenit invidioși: au strâns de prin piețe niște oameni răi și, adunând o ceată, au răvășit cetatea și, năvălind la casa lui Iason, căutau să-i aducă afară în fața poporului.
- Dar negăsindu-i, i-au târât pe Iason și pe câțiva frați în fața autorităților cetății, strigând: "Iată, cei care au tulburat lumea întreagă au venit și aici,
- iar Iason i-a primit la el. Toți aceștia se împotrivesc decretelor împăratului, spunând că au alt rege, pe Isus".
- Astfel au tulburat mulțimea și autoritățile cetății, care au auzit acestea.
- Și, după ce au primit o garanție de la Iason și de la ceilalți, i-au lăsat liberi.
- Atunci frații i-au trimis, îndată, în timpul nopții, pe Paul și pe Sila la Bereea. Când au ajuns acolo, au intrat în sinagoga iudeilor.
- Aceștia erau mai binevoitori decât cei din Tesalonic. Ei au primit cuvântul cu toată râvna. În fiecare zi cercetau Scripturile ca să vadă dacă lucrurile sunt așa.
- Așadar, mulți dintre ei au crezut, la fel și dintre greci: multe femei de seamă și unii bărbați.
- Dar când au aflat iudeii din Tesalonic că Paul a vestit cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, au venit și aici să răzvrătească și să tulbure mulțimile.
- Atunci frații l-au trimis îndată pe Paul spre mare, iar Sila și Timotei au rămas acolo.
- Cei care l-au însoțit pe Paul l-au dus până la Atena, apoi s-au întors cu poruncă pentru Sila și Timotei ca să meargă la el cât mai repede.
- În timp ce Paul îi aștepta în Atena, i s-a umplut sufletul de indignare văzând că cetatea era plină de idoli.
- Discuta în sinagogă cu iudeii și cu temătorii de Dumnezeu, iar în piață, în fiecare zi, cu aceia pe care îi întâlnea.
- Chiar și unii dintre filozofii epicurieni și stoici au intrat în vorbă cu el și i-au zis: "Ce vrea să spună vorbărețul acesta?" Alții: "Pare să fie un predicator al zeităților străine pentru că predică despre Isus și înviere".
- L-au luat cu ei și l-au dus la Areopag și i-au spus: "Am putea ști și noi care este această doctrină nouă despre care vorbești?
- Căci ne aduci la auz lucruri străine. Am vrea deci să știm ce înseamnă acestea".
- De fapt, toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu-și petreceau timpul cu nimic altceva decât vorbind sau ascultând ceva nou.
- Atunci Paul, stând în picioare în mijlocul Areopagului, a spus: "Bărbați atenieni! Din tot ceea ce văd, constat că voi sunteți foarte religioși.
- Căci, străbătând cetatea și observând cu atenție monumentele voastre sacre, am găsit și un altar pe care este scris: «Dumnezeului necunoscut». Așadar, cel pe care îl cinstiți fără să-l cunoașteți, pe acesta vi-l vestesc.
- Dumnezeu, care a făcut lumea și toate câte sunt în ea, cel care este Domnul cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute de mână [de om],
- nici nu este slujit de mâini omenești ca și cum ar avea nevoie de ceva, el care dă tuturor viață, suflare și toate.
- El a făcut dintr-unul singur tot neamul omenesc care să locuiască pe toată suprafața pământului, i-a fixat timpuri determinate și hotare între care să locuiască
- pentru a-l căuta pe Dumnezeu, fie și numai bâjbâind, și să-l găsească, deși nu este departe de fiecare dintre noi.
- Căci în el trăim, ne mișcăm și suntem, cum au spus și unii dintre poeții voștri: «Căci suntem și noi din neamul lui».
- Așadar, dacă suntem din neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei, opera măiestriei și a imaginației omului.
- Dar Dumnezeu, trecând cu vederea timpurile de ignoranță, vestește acum oamenilor de pretutindeni să se convertească.
- De fapt, el a stabilit o zi în care va judeca lumea cu dreptate prin omul rânduit [pentru aceasta], dând garanție tuturor prin aceea că l-a înviat din morți".
- Când au auzit ei de învierea din morți, unii îl luau în râs, alții ziceau: "Despre asta te vom asculta altă dată".
- Astfel, Paul a ieșit dintre ei.
- Totuși, unii bărbați i s-au alăturat și au crezut. Printre ei erau Dionisiu Areopagitul, o femeie cu numele Damaris și alții împreună cu ei.
|
|