SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Faptele Apostolilor

Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V. PRIMA CĂLĂTORIE MISIONARĂ

Paul și Barnaba sunt trimiși în misiune

131 În Biserica din Antiohia erau profeți și învățători:a Barnaba, Simeon, cel numit Negru, Luciu din Cirene, Manaen, cel care a fost educat împreună cu tetrarhul Irod, și Saul. 2 În timp ce slujeau lui Dumnezeu și posteau, Duhul Sfânt le-a zis: "Puneți-i deoparte, pentru mine, pe Barnaba și pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat". 3 Atunci, după ce au postit și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei și i-au lăsat să plece.

Paul și Barnaba în Cipru
    4 Așadar, trimiși de Duhul Sfânt, ei au coborât la Seleuciab, și, de acolo, s-au îmbarcat pentru Cipru. 5 Când au ajuns la Salaminac, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau și pe Ioan ca slujitor. 6 Străbătând întreaga insulă până la Pafosd, au găsit acolo un vrăjitor, un fals profet iudeu, numit Bar-Isus. 7 Acesta era din cercul proconsulului Sergiu Paule, un bărbat înțelept, care îi chemase pe Barnaba și pe Saul, dorind să asculte cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar s-a ridicat împotriva lor Elimasf, vrăjitorul - căci așa se interpretează numele lui - căutând să-l îndepărteze pe proconsul de la credință. 9 Dar Saul - numit și Paul - plin de Duhul Sfânt, l-a fixat cu privirea 10 și i-a zis: "Om plin de toate înșelăciunile și de orice răutate, fiu al diavolului, dușman al oricărei dreptăți, nu vei înceta oare să strâmbi căile cele drepte ale Domnului? 11 Iată, acum mâna Domnului este peste tine. Vei fi orb și un timp nu vei mai vedea soarele". Dintr-o dată a căzut asupra lui ceață și întuneric, iar el umbla bâjbâind și căuta pe cineva care să-l ducă de mână. 12 Atunci, văzând proconsulul ceea ce s-a petrecut, a crezut și a rămas uimit de învățătura Domnului.

Paul și Barnaba la Antiohia Pisidiei
    13 Apoi, îmbarcându-se de la Pafos, Paul și cei care erau cu el au ajuns la Perga Pamfilieig. Ioan, despărțindu-se de ei, s-a întors la Ierusalim. 14 Iar ei, plecând din Perga, au ajuns la Antiohia Pisidieih. Au intrat în sinagogă într-o zi de sâmbătă și s-au așezat. 15 După citirea Legii și a Profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei să li se spună: "Fraților, dacă aveți vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiți!" 16 Atunci, Paul s-a ridicat și, făcând semn cu mâna, a zis:
    "Bărbați israeliți, și voi, temători de Dumnezeu, ascultați! 17 Dumnezeul acestui popor, Israel, i-a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul în timpul șederii lor în țara Egiptului, și după ce i-a scos de acolo cu braț puternic, 18 timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportati în pustiu. 19 După ce a nimicit șapte popoare în țara Canaanului, le-a dat ca moștenire țara aceasta 20 camj patru sute cincizeci de ani. După aceasta, le-a dat judecători până la profetul Samuel. 21 Apoi, i-au cerut un rege, iar [Dumnezeu] le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani. 22 După ce l-a înlăturat pe acesta, l-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie: L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea, care va împlini toată voința mea. 23 Din descendența acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus. 24 Înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al pocăinței întregului popor al lui Israel. 25 Dar când Ioan era spre sfârșitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea cek credeți voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălțămintea picioarelor».
    26 Fraților, fii din neamul lui Abraham, și aceia dintre voi care sunt temători de Dumnezeu, nouăl ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri. 27 De fapt, cei care locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor nu l-au recunoscut [pe Isus], dar, judecându-l, au împlinit cuvintele profeților care se citesc în fiecare sâmbătă. 28 Deși nu au găsit în el nici un motiv de [condamnare la] moarte, i-au cerut lui Pilat să-l ucidă. 29 După ce au împlinit toate câte erau scrise despre el, l-au dat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu l-a înviat din morți. 31 Timp de mai multe zile, el s-a arătat acelora care urcaseră cu el din Galileea la Ierusalim și care acum sunt martorii lui înaintea poporului.
    32 Și noi vă aducem ca o veste bună promisiunea făcută părinților, 33 pe care Dumnezeu a împlinit-o pentru copiii lor, pentru noim, înviindu-l pe Isus, așa cum este scris în psalmul al doilea:n
    Fiul meu ești tu,
    eu astăzi te-am născut.
34 Că l-a înviat din morți ca să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel:
    Vă voi da promisiunile sfinteo
    făcute lui David,
    cele vrednice de încredere.
35 De aceea se mai spune într-un alt loc:
    Nu vei permite
    ca sfântul tău să vadă putrezirea.
36 Însă David, după ce a slujit în generația lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost așezat lângă părinții lui și a văzut putrezireap. 37 Dar acela pe care Dumnezeu l-a înviat nu a văzut putrezirea.
    38 Așadar, fraților, să vă fie cunoscut că prin el vă este vestită iertarea de păcate șiq de tot ce n-ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise. 39 Oricine crede în el poate fi justificat prin el. 40 Deci aveți grijă să nu vină asupra voastră ceea ce a fost spus în profeți:
41     Priviți, disprețuiților!
    Mirați-vă și faceți-vă nevăzuți!
    Pentru că eu fac în zilele voastre o lucrare,
    o lucrare pe care n-ați crede-o
    dacă v-ar povesti cineva".
    42 Când au ieșitr, i-au rugats să le mai vestească despre aceleași lucruri și sâmbăta următoare. 43 După ce s-a împrăștiat adunarea, mulți dintre iudei și prozeliții evlavioși i-au însoțit pe Paul și Barnaba, iar aceștia vorbeau cu ei și-i îndemnau să persevereze în harul lui Dumnezeu.

Din cauza necredinței iudeilor,
    Paul și Barnaba se îndreaptă spre păgâni
    44 În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat ca să asculte cuvântul Domnuluit. 45 Dar iudeii, când au văzut mulțimile, s-au umplut de invidie și contraziceau cele spuse de Paul, insultându-l.
    46 Atunci Paul și Barnaba au zis cu îndrăzneală: "Vouă trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Dar, pentru că voi îl respingeți și nu vă considerați vrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem spre păgâni. 47 Căci așa ne-a poruncit Domnul:
    Te-am pus ca lumină a națiunilor
    ca să duci mântuirea
    până la marginile pământului".
48 Când au auzit, păgânii s-au bucurat și au început să preamărească cuvântul Domnuluiu, iar cei care fuseseră hotărâți pentru viața veșnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului s-a răspândit în tot ținutul.
    50 Însă iudeii au instigat femeile evlavioase, de rang înalt, ca și pe oamenii de frunte ai cetății, au stârnit o persecuție împotriva lui Paul și Barnaba și i-au alungat din ținuturile lor. 51 Ei, scuturând praful de pe picioare împotriva lor, s-au dus la Iconiuv. 52 Iar discipolii erau plini de bucurie și de Duhul Sfânt.

Note de subsol

a Prin această expresie nu sunt indicate categorii distincte de persoane. Profeția este îndreptată spre învățătură, iar învățătura devine rodnică prin lumina profeției și a celorlalte daruri ale Duhului Sfânt. "Profeți și învățători" se referă la un grup de prezbiteri care conduc comunitatea. Barnaba, fiind cel mai în vârstă și delegat de apostolii din Ierusalim, deține primatul. Numele celorlalți nu mai apare în NT. Luciu din Cirene a fost confundat de unii cu evanghelistul Luca. Numele de Manaen este o transcriere în greacă a ebraicului Menahem = mângâietor (2Rg 15,14).
b Orașul Seleucia a fost întemeiat în 310 î.C. de către Seleucos I Nikator. Era portul maritim care deservea Antiohia Siriei, la 25 km. Mai există și alte orașe cu acest nume, toate întemeiate de Seleucos, între care mai important este Seleucia de pe Tigru.
c Salamina (gr. Salamys) era principalul port al Ciprului, așezat în partea sud-estică a insulei. Ruinele sale sunt azi la nord de orașul Famagusta.
d Paphos este un orășel pe coasta sud-vestică a Ciprului, la 140 km de Salamina. Era reședința proconsulului roman.
e Sergiu Paul este menționat de Pliniu cel Bătrân și de mai multe inscripții din Cipru, Siria și Roma, dar este greu de stabilit pe baza acestora anul în care a fost numit proconsul al Ciprului.
f Numele Elymas este transcrierea greacă a aramaicului Haloma = cel care interpretează visurile; în arabă, Alim = atotștiutor, este folosit numai pentru Allah.
g Pamfilia (în greacă = toate triburile) este ținutul dintre Munții Taurus și Marea Mediterană, în partea sudică a Turciei de astăzi, în zona actualului golf Antalya. Perga este un oraș cam la 15 km de Atalia, în ținutul Pamfiliei. În perioada romană, avea un templu în cinstea zeiței Artemis. Ruinele se află în apropiere de actualul oraș Antalya și printre ele pot fi identificate două bazilici mari din sec. al IV-lea și două biserici din perioada evului mediu.
h Pisidia este ținutul din centrul podișului Anatoliei, în centrul Turciei de azi. Este o zonă cu lacuri. Capitala ei era Antiohia, care se afla lângă granița cu Frigia. Orașul a fost întemeiat de seleucizi pe la 280 î.C. În 25 î.C. a fost încorporat în provincia romană Galația, iar în perioada cruciaților era un important centru din Asia Mică. Ruinele vechii cetăți se află la 3 km est de actuala localitate Yalvaz.
i Cele mai autoritare manuscrise au: i-a hrănit, i-a susținut. Dar multe alte manuscrise au: i-a suportat, i-a răbdat. Prima variantă este preferată de NVg, BJ; a doua, de majoritatea traducerilor moderne.
j Multe manuscrise au o împărțire diferită a v. 19-20: țara aceasta. 20 După aceasta, cam patru sute cincizeci de ani, le-a dat judecători... Deși această variantă ar face textul mai clar, este mai puțin atestată, iar cealaltă este o soluție mai dificilă și, de aceea, mai probabilă.
k Există o dificultate în interpretarea pronumelui ti ca interogativ sau relativ. În cazul în care este luat ca interogativ (GNT, NVg, RSV), traducerea este: Cine credeți că sunt eu? Nu sunt eu acela. Ca pronume relativ, este înțeles de majoritatea traducerilor.
l Multe manuscrise au: vouă.
m În loc de: pentru copiii lor, pentru noi, manuscrise importante au: pentru copiii noștri, alte câteva au: pentru copiii voștri.
n Câteva manuscrise au: în psalmul întâi, iar altele au: în psalmi.
o Expresia greacă to hosia, în opoziție cu to dikaia (promisiuni omenești), înseamnă "promisiunile divine" făcute lui David referitoare la darul mântuirii.
p Apare clar că promisiunea lui Dumnezeu: Sfântul lui nu va vedea putrezirea nu se referă la David. De fapt, prin mențiunea că el a slujit generației proprii, autorul vrea să arate că importanța personală a lui David a fost limitată la timpul său.
q În câteva manuscrise se omite: și. În cazul acesta, se schimbă sensul frazei: prin el vă este vestită iertarea de păcate: de tot ce n-ați fi putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise. 39 Oricine...
r Multe manuscrise adaugă: din sinagogă.
s O serie de manuscrise adaugă: păgânii.
t Multe manuscrise au: cuvântul lui Dumnezeu.
u Unele manuscrise au: cuvântul lui Dumnezeu; altele: îl preamăreau pe Domnul.
v Iconiu era un oraș din provincia romană Galația, la 140 km est de Antiohia Pisidiei. Era un important nod de comunicații. Astăzi se numește Konya.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire