|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Faptele Apostolilor Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 INTRODUCERE Misiunea încredințată apostolilor 4 Și, în timp ce era cu ei 6 Atunci, cei care se adunaseră l-au întrebat: "Doamne, în acest timp vei restaura împărăția lui Israel?" 7 Dar el le-a zis: "Vouă nu vă este dat să cunoașteți timpurile sau momentele pe care Tatăl le-a stabilit prin propria autoritate. 8 Însă, când va veni Duhul Sfânt asupra voastră, voi veți primi o putere și îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria, și până la marginile pământului". Înălțarea lui Isus 9 Și după ce a spus acestea, sub privirile lor, el a fost înălțat și un nor l-a ascuns din ochii lor. 10 În timp ce erau cu ochii ațintiți spre cer și el se înălța, iată că le-au apărut doi bărbați în haine albe 11 și le-au spus: "Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? I. AȘTEPTAREA DUHULUI SFÂNT Comunitatea apostolilor 12 Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele numit al Măslinilor Alegerea lui Matia în locul lui Iuda 15 În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraților - mulțimea celor adunați în acel loc era cam de o sută douăzeci de persoane Să devină locuința lui pustie și să nu fie locuitor în ea și Misiunea lui să o ia altul. 21 Așadar, trebuie ca unul dintre acești bărbați, care ne-au însoțit în tot timpul cât a trăit printre noi 23 Au propus doi: pe Iosif, cel chemat Barsaba Note de subsol a Vezi n. Lc 1,3. b Lit.: Primul cuvânt l-am făcut, o, Teofil, despre toate câte a început Isus să facă și să spună. c Poate fi înțeles și ca înălțat prin Duhul Sfânt. d Sensul verbului synalizo este nesigur. În greaca clasică înseamnă "a mânca sare împreună", "a sta la o masă comună", dar nu este atestat decât după sec. al II-lea. Lingviștii presupun o altă rădăcină - synaulizo care înseamnă "a fi, a sta împreună". e Unele manuscrise omit: la cer. f Muntele Măslinilor se întinde paralel cu colina pe care se afla templul, separat de aceasta prin valea Cedron. Are trei vârfuri: la nord (810 m) vârful numit "Viri Galilaei", în centru (808 m), locul tradițional al înălțării lui Isus la ceruri, iar la sud (734 m) "Muntele Scandalului" (cf. 2Rg 23,14-16) datorită cultului adus aici zeităților păgâne. Pe partea estică se află localitățile Betania și Betfaghe. g După interpretările rabinilor, un evreu se putea deplasa în zi de sâmbătă până la o distanță de 2000 de coți (aproximativ 1 km). h Încăperea de la etaj în locuințele evreilor înstăriți era folosită ca sală de reuniune, loc de studiu și de rugăciune. i Mulți interpreți presupun că sfântul Luca ar face referință la numărul necesar pentru constituirea unui Sinedriu local, dar prezența femeilor în acest grup ca și aproximația ("cam") infirmă această interpretare. j Expresia este neclară și se traduce "cu capul înainte" (cf. Înț 4,19), ori "s-a umflat". Câteva manuscrise, făcând aluzie la descrierea morții lui Iuda din Mt 27,3-10, schimbă termenul cu: s-a spânzurat. Deși relatările despre moartea lui Iuda sunt divergente, în NT, ele concordă în a scoate în evidență că Iuda a murit în mod tragic ca o consecință a perfidiei și trădării sale. k Lit.: intra și ieșea împreună cu noi. Expresia subliniază aici că mărturia pe care o dă un apostol trebuie să se bazeze pe participarea directă și neîntreruptă la activitatea publică a lui Isus. De fapt, Luca, în Evanghelia sa (23,49-50), spre deosebire de ceilalți evangheliști, ni-i prezintă pe apostoli ca martori și în timpul răstignirii. l Bar-saba înseamnă "fiul" unei femei cu numele de "Saba". Acest Iosif Barsaba, la fel ca mulți evrei din perioada aceasta, are și un nume latin: Iustus = cel drept. m Matia este forma scurtă a lui Matatiah = darul lui Dumnezeu. După Eusebiu din Cezareea, Matia era unul dintre cei șaptezeci și doi de discipoli. După Rusalii ar fi predicat în Iudeea și ar fi fost ucis cu pietre de către evrei. Există și o evanghelie apocrifă care-i poartă numele. n Tragerea la sorți era o practică foarte răspândită în lumea antică. În VT nu este considerată ca o magie, din contra, Dumnezeu, înaintea căruia se făcea tragerea la sorți, era cel care decide. Cea mai cunoscută formă de tragere la sorți este aceea de a introduce zarurile și a le scutura până ce cade unul. Tragerea la sorți scoate în evidență aspectul carismatic al unei vocații pentru a îndeplini o slujire în Biserică și exclude falsa democratizare a ocupării funcțiilor în comunitate. De notat că Luca nu va mai vorbi despre această practică după coborârea Duhului Sfânt. o Unele manuscrise au: cei doisprezece. |
© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
|