|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Scrisoarea către Evrei
Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Capitolul 6 - De aceea, lăsând învățătura de început, despre Cristos, să trecem la ceea ce este desăvârșit, fără a mai pune iarăși temelia: întoarcerea de la faptele moarte și credința în Dumnezeu;
- învățătura despre botez și impunerea mâinilor; învierea din morți și judecata veșnică.
- Vom face și aceasta, dacă vrea Dumnezeu.
- Într-adevăr, este imposibil ca aceia care au fost odată iluminați, care au gustat darurile cerești și au devenit părtași ai Duhului Sfânt,
- care au gustat din cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și din puterile lumii viitoare
- și care totuși au căzut, să se reînnoiască iarăși prin convertire, de vreme ce îl răstignesc în ei înșiși pe Fiul lui Dumnezeu și îl expun batjocurii.
- Căci pământul care absoarbe ploaia care cade deseori peste el și produce ierburi folositoare pentru cei ce îl lucrează, primește binecuvântare de la Dumnezeu.
- Dar dacă produce spini și ciulini, este fără valoare și blestemul este aproape, iar la urmă i se dă foc.
- Chiar dacă vorbim astfel, în ceea ce vă privește, iubiților, suntem convinși că sunteți într-o stare mai bună și mai aproape de mântuire,
- pentru că Dumnezeu nu este nedrept încât să uite faptele voastre și iubirea pe care ați arătat-o față de numele lui, când i-ați slujit pe sfinți și-i slujiți.
- Dorim însă ca fiecare dintre voi să arate aceeași râvnă în desăvârșirea speranței până la sfârșit,
- astfel încât să nu fiți nepăsători, ci imitatorii acelora care, prin credință și răbdare, moștenesc promisiunile.
- De fapt, când Dumnezeu i-a dat promisiunea lui Abraham, pentru că nu putea să jure pe cineva mai mare, s-a jurat pe sine,
- spunând: Cu adevărat te voi copleși de binecuvântări și te voi înmulți la nesfârșit.
- Și astfel, așteptând cu răbdare, [Abraham] a obținut cele promise.
- Oamenii jură pe cineva mai mare și jurământul este pentru ei o garanție care pune capăt oricărei neînțelegeri.
- De aceea, voind să arate moștenitorilor promisiunii, într-un mod și mai clar, neclintirea hotărârii sale, Dumnezeu s-a legat cu jurământ
- pentru ca, prin două fapte neschimbătoare, în care este imposibil ca Dumnezeu să fi mințit, noi, care căutăm scăpare, să avem o încurajare puternică pentru a ține cu tărie speranța care ne-a fost propusă.
- Pe aceasta o avem ca o ancoră a sufletului, sigură și puternică, ce pătrunde dincolo de catapeteasmă,
- unde a intrat pentru noi, ca premergător, Isus, devenit pentru veșnicie mare preot, după rânduiala lui Melchisedec.
|
|