SFÂNTA SCRIPTURĂ

Scrisoarea către Evrei

Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Capitolul 4

1. Deci, să ne temem ca nu cumva, în timp ce rămâne promisiunea de a intra în odihna lui, vreunul dintre noi să creadă că este exclus.
2. Căci şi noi am primit vestea cea bună ca şi ei, dar cuvântul auzit nu le-a folosit, întrucât ei nu s-au unit prin credinţă cu cei care au ascultat.
3. De fapt, noi care am crezut intrăm în odihnă, aşa cum s-a zis: Astfel am jurat în mânia mea: nu vor intra în odihna mea, chiar dacă lucrările erau săvârşite de la întemeierea lumii.
4. Căci despre ziua a şaptea s-a spus undeva astfel: Şi s-a odihnit Dumnezeu în ziua a şaptea de toate lucrările sale.
5. Şi iarăşi, în acelaşi loc: Nu vor intra în odihna mea.
6. Aşadar, de vreme ce rămâne ca unii să intre, iar cei cărora li s-a dat mai întâi vestea cea bună nu au intrat din cauza neascultării,
7. stabileşte din nou o zi, astăzi, spunând prin David, după atâta vreme, după cum s-a spus mai înainte: Astăzi, dacă veţi auzi glasul lui, nu vă împietriţi inimile.
8. Deci, dacă Iosue i-ar fi dus la odihnă, nu ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi.
9. Aşadar, rămâne o zi de odihnă pentru poporul lui Dumnezeu,
10. pentru că cine intră în odihna lui se odihneşte şi el de lucrările lui, ca şi Dumnezeu de ale sale.
11. Să ne grăbim deci să intrăm în odihna aceea, ca să nu cadă nimeni în acelaşi exemplu de neascultare.
12. Căci cuvântul lui Dumnezeu este viu, plin de putere şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri; el pătrunde până la despărţitura sufletului şi a duhului, a încheieturilor şi a măduvei şi judecă sentimentele şi gândurile inimii.
13. Şi nu este nici o creatură ascunsă înaintea lui, ci toate sunt goale şi descoperite pentru ochii aceluia în faţa căruia vom da cont.
14. Având, aşadar, un mare preot minunat, care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea credinţei.
15. Căci nu avem un mare preot care să nu poată suferi împreună cu noi în slăbiciunile noastre, ci unul care a fost încercat în toate asemenea nouă, în afară de păcat.
16. Aşadar, să ne apropiem cu toată încrederea de tronul harului ca să primim îndurare şi să găsim ca ajutor harul său la timpul potrivit.