SFÂNTA SCRIPTURĂ

Scrisoarea a doua a Sfântului Apostol Petru

Capitole: 1 2 3

Capitolul 1

1. Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Isus Cristos, celor care au primit o credinţă tot aşa de preţioasă ca a noastră prin dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului Isus Cristos,
2. har vouă şi pace din belşug, prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Isus, Domnul nostru!
3. Puterea lui dumnezeiască ne-a dăruit toate cele necesare spre viaţă şi evlavie prin cunoaşterea celui care ne-a chemat la propria lui mărire şi putere.
4. Prin acestea, ne-a dat promisiunile lui preţioase şi mari pentru ca astfel să deveniţi părtaşi ai naturii sale dumnezeieşti, după ce v-aţi smuls din depravarea care este în poftele lumii.
5. Tocmai de aceea, daţi-vă toată silinţa să adăugaţi la credinţa voastră virtutea; la virtute, cunoaşterea;
6. la cunoaştere, stăpânirea de sine; la stăpânirea de sine, statornicia; la statornicie, evlavia;
7. la evlavie, iubirea de aproapele; la iubirea de aproapele, dragostea.
8. Într-adevăr, dacă aceste lucruri sunt în voi şi se dezvoltă, nu veţi rămâne inactivi şi fără rod în cunoaşterea Domnului nostru Isus Cristos.
9. Dar cine nu are acestea este orb şi cu vederea scurtă: a uitat că a fost curăţat de păcatele sale din trecut.
10. De aceea, fraţilor, străduiţi-vă şi mai mult să întăriţi chemarea şi alegerea voastră, căci făcând acestea nu veţi cădea niciodată.
11. Astfel, vi se va da în plus intrarea în împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos.
12. De aceea, nu voi înceta să vă amintesc mereu lucrurile acestea, chiar dacă le ştiţi şi sunteţi întăriţi în adevărul prezent.
13. Dar consider că este drept, cât timp sunt în acest trup, să vă ţin treji aducându-vi-le aminte,
14. ştiind că despărţirea mea de trup va fi în curând după cum Domnul nostru Isus Cristos mi-a dezvăluit.
15. Dar eu mă voi strădui ca şi după plecarea mea să vă amintiţi mereu de aceste lucruri.
16. De fapt, noi nu v-am făcut cunoscută puterea Domnului nostru Isus Cristos şi venirea lui pe baza unor basme bine ticluite, ci pentru că am fost martori oculari ai măreţiei lui.
17. El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste şi mărire, atunci când din partea gloriei măreţe a venit acest cuvânt: "Acesta este Fiul meu cel iubit în care este mulţumirea mea".
18. Noi înşine am auzit acest glas venit din cer când eram cu el pe muntele cel sfânt.
19. Şi avem şi mai sigur cuvântul profetic la care faceţi bine că luaţi aminte ca la o lumină ce străluceşte în loc întunecos, până când se va lumina de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.
20. Înainte de toate, să ştiţi aceasta: nici o profeţie a Scripturii nu se interpretează după propria părere a cuiva,
21. deoarece profeţia nu a fost dată niciodată din voinţa omului, ci oamenii, conduşi de Duhul Sfânt, au vorbit de la Dumnezeu.