| |
|
| ||
 |       |  |
 |  |
                              
|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Scrisoarea a doua a Sfântului Apostol Paul către Corinteni Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Revelațiile și viziunile lui Paul 121 Dacă trebuie să mă laud, deși nu este de nici un folos, voi veni totuși la viziunile și la revelațiile Domnului. 2 Cunosc un om în Cristos care, acum paisprezece ani - că era în trup, nu știu; sau că era în afara trupului, nu știu: Dumnezeu o știe - a fost răpit până la al treilea cer. 3 Și știu că omul acesta - că era în trup sau că nu era în trup nu știu: Dumnezeu o știe - 4 a fost răpit în paradis și că a auzit cuvinte de negrăit pe care omul nu are voie să le rostească. 5 Pentru acel om mă voi lăuda; dar cu privire la mine însumi nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. 6 Chiar dacă aș vrea să mă laud, nu aș fi un nebun, pentru că spun adevărul. Dar mă feresc pentru ca nu cumva cineva să mă considere mai presus decât ce vede în mine sau aude de la mine.7 Și, ca să nu fiu umplut de îngâmfare din cauza măreției revelațiilor, mi-a fost dat un ghimpe în trup Îngrijorarea lui Paul pentru creștinii din Corint 11 Am ajuns ca un nebun. Voi m-ați silit! Voi ar fi trebuit să mă lăudați. Căci chiar dacă nu sunt cu nimic inferior acestor apostoli teribili, 12 dovezile deosebite ale apostolului s-au arătat între voi prin toată statornicia, prin semne și minuni și prin fapte puternice. 13 Căci cu ce sunteți voi mai prejos decât celelalte Biserici, în afara faptului că eu însumi nu am fost o povară? Iertați-mi această nedreptate! 14 Iată, sunt gata să vin la voi pentru a treia oară și nu vă voi fi o povară pentru că eu nu caut lucrurile voastre, ci pe voi. Căci nu copiii se cuvine să adune bunuri pentru părinți, ci părinții pentru copii. 15 Eu voi oferi cu bucurie totul și mă voi oferi pe mine pentru sufletele voastre. Dacă eu vă iubesc mai mult, voi fi oare iubit mai puțin? 16 Fie! Eu nu v-am fost o povară. Dar, fiind isteț, v-am prins prin viclenie. 17 V-am stors eu oare prin vreunul dintre cei pe care i-am trimis la voi? 18 L-am rugat pe Tit și împreună cu el am trimis un frate. V-a stors cumva Tit? N-am umblat noi în același duh? N-am călcat pe aceleași urme? 19 De mult vi se pare că ne apărăm înaintea voastră. Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu în Cristos, iar toate acestea, iubiților, sunt spre edificarea voastră. 20 Căci mă tem ca nu cumva, venind la voi, să vă găsesc așa cum n-aș vrea, iar eu să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea: nu cumva să găsesc certuri, invidie, mânie, rivalități, calomnii, insinuări, orgolii, tulburări. 21 [Mă tem] ca nu cumva, venind din nou, să mă umilească Dumnezeu din cauza voastră și să-i plâng pe mulți dintre cei care au păcătuit mai înainte și nu s-au convertit de la necurăția, de la desfrânarea și nerușinarea Note de subsol a Expresia nu se referă la vreo boală fizică sau psihică, așa cum s-a încercat de-a lungul istoriei exegezei să se explice (167 de interpretări), ci este o încercare pe care Paul a depășit-o prin puterea harului. Tripla rugăciune a lui Paul amintește de tripla rugăciune a lui Isus (Mc 14,32-42), a cărei ascultare constă tocmai în suportarea încercării. b Unele manuscrise importante omit: așa încât să nu mă umplu de îngâmfare. c Termenul grec aselgheia se referă la un păcat ostentativ, acțiunea unui om care a ajuns pradă patimilor, care a pierdut orice noțiune de demnitate și de rușine, așa încât nu-i mai pasă de ce spun sau gândesc alții. |
|
 |
|
© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
|