SFÂNTA SCRIPTURĂ

Scrisoarea a doua a Sfântului Apostol Paul către Corinteni

Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Capitolul 1

1. Paul, apostol al lui Cristos Isus prin voinţa lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care se află în Corint şi către toţi sfinţii care sunt în întreaga Ahaia:
2. har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos!
3. Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri,
4. care ne mângâie în orice necaz al nostru ca să putem şi noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice necaz cu mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu.
5. Căci după cum prisosesc pătimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristos prisoseşte şi mângâierea noastră.
6. Aşadar, dacă suntem în necaz, suntem astfel pentru mângâierea şi mântuirea noastră. Dacă suntem mângâiaţi, suntem astfel pentru mângâierea care vă întăreşte ca să suportaţi cu statornicie pătimirile pe care le îndurăm şi noi.
7. Şi speranţa noastră pentru voi este neclintită ştiind că aşa cum sunteţi părtaşi ai suferinţelor, la fel [veţi fi părtaşi] ai mângâierii.
8. Căci nu vreau, fraţilor, ca voi să rămâneţi în ignoranţă cu privire la necazul care a venit asupra noastră în Asia, cum am fost copleşiţi peste măsură şi peste puterile noastre, aşa încât ne pierdusem speranţa de a mai trăi.
9. Ba chiar ne-am socotit în noi înşine nişte condamnaţi la moarte ca să nu ne punem încrederea în noi înşine, ci în Dumnezeu, cel care îi învie pe cei morţi.
10. El ne-a eliberat dintr-o astfel de moarte şi ne eliberează şi în el sperăm că ne va mai elibera,
11. ajutându-ne şi voi prin rugăciunea făcută pentru noi, ca, prin darul [primit] de mai multe persoane, mulţi să aducă mulţumire pentru noi.
12. Aceasta este mândria noastră: mărturia conştiinţei noastre că, în lume şi mai ales faţă de voi, ne-am purtat cu simplitate şi cu sinceritate divină; nu cu înţelepciunea trupească, ci cu harul lui Dumnezeu.
13. Însă nu vă scriem altceva decât ceea ce citiţi sau cunoaşteţi. Sper că până la sfârşit veţi cunoaşte,
14. după cum aţi şi cunoscut în parte, că mândria voastră suntem noi, iar voi a noastră în ziua Domnului nostru Isus.
15. Cu această convingere voiam să vin la voi ca să aveţi un al doilea har,
16. de la voi să trec în Macedonia şi din Macedonia să mă întorc din nou la voi şi să fiu însoţit de voi în Iudeea.
17. Voind acest lucru, m-am purtat oare cu uşurătate sau ceea ce vreau, vreau după trup încât la mine "da, da" să fie "nu, nu?"
18. Credincios este Dumnezeu: cuvântul nostru faţă de voi nu este da şi nu.
19. Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a fost predicat între voi, prin noi: de mine, de Silvan şi de Timotei, nu este da şi nu, ci în el este numai da.
20. Într-adevăr, toate promisiunile lui Dumnezeu în el sunt da. De aceea prin el rostim noi, amin, lui Dumnezeu, spre gloria sa.
21. Iar cel care ne întăreşte împreună cu voi în Cristos şi ne-a uns este Dumnezeu,
22. cel care ne-a însemnat cu sigiliul său şi a pus în inimile noastre arvuna Duhului.
23. Eu îl invoc pe Dumnezeu ca martor pentru sufletul meu că n-am mai venit la Corint, ca să vă cruţ,
24. nu că am fi noi stăpâni peste credinţa voastră, ci vrem să colaborăm şi noi la bucuria voastră, căci voi rămâneţi tari în credinţă.