| |
|
| ||
 |       |  |
 |  |
                              
|
Noul Testament achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia Scrisoarea întâi a Sfântului Apostol Paul către Corinteni Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Carisma profeției 141 Căutați iubirea, dar tindeți și spre darurile spirituale, mai ales darul profeției. 2 De fapt, cel care vorbește într-o limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înțelege întrucât el vorbește în Duh lucruri tainice. 3 Însă cel care profetizează le vorbește oamenilor spre edificare, consolare și încurajare. 4 Cel care vorbește într-o limbă, se edifică pe sine însuși, însă cel care profetizează edifică Biserica. 5 Desigur, aș dori ca toți să vorbiți în limbi, dar mai ales să aveți darul profeției, căci mai mare este profetul decât cel care vorbește în limbi, în afară de cazul în care dă interpretarea în așa fel încât comunitatea să fie edificată. 6 Și acum, fraților, la ce v-ar folosi dacă eu aș veni la voi vorbind în limbi și dacă nu v-aș vorbi spre descoperire sau spre cunoaștere, spre profeție sau spre învățătură? 7 Tot la fel este și cu cele neînsuflețite care produc sunet: fie flaut, fie harpă; dacă nu aș face diferență între sunete, cum se va cunoaște ceea ce se cântă la flaut sau la harpă? 8 Iar dacă trompeta ar scoate un sunet nedeslușit, cine s-ar mai pregăti pentru luptă? 9 La fel și voi, dacă nu rostiți cu limba voastră un cuvânt clar, cum se va înțelege ce spuneți? Este ca și cum ați vorbi în vânt. 10 În lume sunt atâtea feluri de limbi și nici una nu este fără înțelesul ei. 11 Așadar, dacă nu înțeleg sensul cuvintelor, voi fi pentru cel care vorbește un străin, iar cel care vorbește va fi un străin pentru mine.12 Tot la fel și voi, întrucât căutați darurile spirituale, căutați să le aveți cu prisosință pentru edificarea comunității. 13 De aceea, cel care vorbește într-o limbă să se roage ca să o și interpreteze. 14 Căci dacă mă rog într-o limbă, duhul meu se roagă, pe când mintea mea este fără rod. 15 Așadar, ce trebuie făcut? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta psalmi cu duhul, dar voi cânta psalmi și cu mintea. 16 Altfel, dacă vei binecuvânta cu duhul, cum va putea răspunde omul simplu 20 Fraților, nu fiți copii la minte, ci fiți copii în privința răului, dar la minte fiți maturi. 21 Căci în Lege este scris: În alte limbi și cu buzele străinilor voi vorbi poporului acestuia, dar nici așa nu mă vor asculta, spune Domnul. 22 În felul acesta, limbile sunt semn, dar nu pentru cei care cred, ci pentru cei care nu cred, pe când profeția este un semn nu pentru cei care nu cred, ci pentru cei care cred. 23 Așadar, dacă s-ar aduna întreaga Biserică într-un loc și toți ar vorbi în limbi, și dacă ar intra niște neștiutori sau fără credință, n-ar spune că sunteți nebuni? 24 Dar dacă toți fac profeții și ar intra cineva fără credință sau neștiutor, va fi denunțat Reguli pentru exercitarea carismelor 26 Așadar, ce este de făcut, fraților? Atunci când vă adunați, fiecare, fie că are de cântat un psalm, fie că are o învățătură, fie că are o descoperire, fie că are de spus ceva în altă limbă, fie că are o interpretare, să facă totul spre edificare. 27 Dacă cineva vorbește într-o limbă, să fie în doi sau cel mult în trei, deoparte, și cineva să interpreteze. 28 Dacă nu este acolo un interpret, să tacă în Biserică și să-și vorbească sieși și lui Dumnezeu. 29 Profeții să vorbească doi sau trei, iar ceilalți să judece. 30 Dar dacă un altul care stă așezat are o revelație, cel dintâi să tacă. 31 Puteți profetiza toți, unul după altul, încât toți să primească învățătură și toți să fie consolați. 32 Duhurile profeților sunt supuse profeților, 33 căci Dumnezeu nu este [un Dumnezeu] al dezordinii, ci al păcii. La fel în toate Bisericile sfinților, 34 femeile să tacă în adunări, căci nu le este permis să vorbească, ci să fie supuse, după cum spune și Legea. 35 Dacă doresc să învețe ceva, să-i întrebe pe bărbații lor acasă, căci este rușinos pentru o femeie să vorbească în adunare 37 Dacă cineva crede că este profet sau inspirat de Duhul Sfânt, să recunoască în ceea ce scriu că este o poruncă a Domnului. 38 Iar dacă cineva nu înțelege, să nu înțeleagă Note de subsol a Lit.: cel lipsit, cel care ocupă locul celui neinstruit. b Persoana în cauză își putea recunoaște în conștiință starea sufletească în fața profeților care aveau darul de a citi în inimi. c Câteva manuscrise mută v. 34 și 35 după v. 40. d În câteva manuscrise apare: să nu-l înțelegeți, iar în versiunile latine vechi: să fie ignorat. |
|
 |
|
© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
|