Revista "Familia creştină" - 03/2007

Cartea pentru familii  

Literatura în limba română dedicată relaţiilor interumane a cunoscut o explozie după 1990, ceea ce este desigur apreciabil. Plimbându-mă prin librării am văzut şi văd zeci de titluri, care mai de care mai atrăgătoare. Cartea dr. John Gray am observat-o pe rafturi cu mai mulţi ani în urmă dar am evitat-o constant. Cum cărţile costă, nu glumă, caut să fiu foarte selectiv şi, de aceea, când deschid o carte despre relaţii - în speţă în căsătorie - caut să văd dacă în deschiderea capitolelor sunt citate biblice. Poate că par habotnic, dar aşa aflu rapid dacă am în faţă un scriitor creştin, cu care am şanse mai mari să împărtăşesc valorile, sau nu. Astfel am avut curajul să iau cărţi ale unor autori pentru mine atunci necunoscuţi, precum Ross Campbell sau Gary Smalley, ca să citez doar două nume; au fost printre cele mai inteligente investiţii făcute vreodată.

Tot o investiţie inteligentă s-a dovedit în final şi achiziţionarea cărţii "Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus". Titlul îmi spunea evident că subiectul îl reprezintă diferenţele dintre bărbaţi şi femei, şi probabil că dacă nu aş fi simţit tot mai acut problemele provocate de aceste diferenţe în propria familie aş mai fi amânat cumpărarea pentru o vreme. Ce a urmat după ce am început să citesc cartea? O experienţă a "aha"-urilor, în care, pagină după pagină, diverse episoade familiale îmi apăreau într-o lumină diferită. În acelaşi timp am simţit că reuşesc să mă înţeleg mai bine pe mine, ca bărbat, în paralel cu înţelegerea soţiei, ca femeie. A fost o carte pe care soţia mea a "citit-o" prin relatările mele, împărtăşindu-i cu nerăbdare aproape fiecare lucru nou descoperit. De fapt poate "lucru nou" este cam mult spus, pentru că la urma urmelor dr. Gray nu descoperă nimic senzaţional, doar explică prin metafore, sintetizează experienţe, pune oglinzi în care să ne vedem mai bine. Şi totuşi, mă repet, experienţa citirii cărţii a fost un proces de continuă revelaţie a provocatoarei şi în acelaşi timp minunatei diferenţe care există între cele două sexe.

Desigur, această opinie nu este împărtăşită de toţi. Dr. Gray este considerat misogin sau sexist de unele cercuri care pretind că stilurile de comunicare dintre bărbaţi şi femei coincid în măsură de 98%. Tocmai de aceea lectura cărţii nu trebuie făcută la modul absolut, considerându-se ca normă descrierile lui despre comportamentul masculin, respectiv feminin. După mine, faptul că în unele familii bărbatul este, de exemplu, foarte vorbăreţ şi delicat, iar femeia tăcută şi rece nu infirmă existenţa unui tipar masculin şi al unuia feminin, ci eventual că... excepţia confirmă regula. Încă de la Creaţie, bărbatul şi femeia sunt prezentaţi ca făpturi egale în demnitate dar diferite ca roluri. O interpretare frumoasă spune că crearea bărbatului din pământ arată afinitatea lui pentru muncă (la început aceasta însemna muncă agrară), cu atuurile de rigoare (ex: forţa), pe când crearea femeii dintr-o coastă (aflată lângă inimă) subliniază capacitatea ei specială de a iubi, delicateţea şi sensibilitatea ei.

Pentru a-şi susţine ideile, dr. Gary propune un alt scenariu - ştiinţifico-fantastic - pentru originea bărbatului şi a femeii, respectiv pentru întâlnirea dintre ei.

Să ne imaginăm că bărbaţii vin de pe Marte, iar femeile de pe Venus. Cândva, demult, prin telescoapele lor, marţienii le-au descoperit pe venusiene. Simpla lor vedere le-a trezit sentimente pe care nu le mai încercaseră până atunci. S-au îndrăgostit şi-au inventat rapid călătoriile spaţiale - au zburat spre Venus.

Venusienele i-au întâmpinat pe marţieni cu braţele deschise. Ele intuiseră că va veni această zi. Sufletele lor s-au deschis pentru o iubire pe care nu o mai cunoscuseră vreodată. Dragostea dintre venusiene şi marţieni a fost miraculoasă. Erau încântaţi să fie împreună, să lucreze împreună şi să-şi împărtăşească gândurile. Deşi proveniţi din lumi diferite, pe ei îi delecta tot ce îi diferenţia. Au petrecut luni întregi învăţând să se cunoască, explorându-se şi analizându-şi nevoile, preferinţele şi modelele comportamentale diferite. Ani de zile au trăit împreună în dragoste şi armonie.

Apoi au decis să zboare către Pământ. La început totul a fost minunat şi frumos. Dar efectele atmosferei pământene s-au făcut simţite şi, într-o zi, toată lumea s-a trezit cuprinsă de o amnezie de un tip special - o amnezie selectivă! Atât marţienii cât şi venusienele au uitat că proveneau de pe planete diferite şi era normal ca şi ei să se deosebească. Într-o bună zi, tot ce aflaseră despre diferenţele dintre ei li s-a şters din memorie. Şi, din acea zi, bărbaţii şi femeile au intrat în conflict.

Cartea este, din această perspectivă, un tratament anti-amnezie, căutând să ne descopere diferenţele dintre noi. "Bărbaţii", scrie dr. Gray, "greşesc aşteptându-se ca femeile să gândească, să comunice şi să reacţioneze la fel ca ei; femeile greşesc aşteptând ca bărbaţii să simtă şi să reacţioneze aşa cum fac ele." Descoperirea diferenţelor nu are deci scopul de a şti cu ce să ne scoatem ochii unii altora ("aha! sunteţi nişte simandicoase! iar voi nişte neciopliţi!"), ci de a ne învăţa "limba" celuilalt. De fapt, cartea include la un moment dat un dicţionar frazeologic marţian-venusian! Simpla cunoaştere a diferenţelor nu va ajuta niciodată relaţiile dintre doi soţi, dacă nu este însoţită de efortul de a înţelege şi mai ales de a acţiona "pe limba" celuilalt.

S-ar putea să ajute un exemplu concret. Se întâmplă uneori ca, venind acasă, soţia să îmi spună cu un glas sfârşit: "Nu mai pot! Am atâtea pe cap şi simt că nu le pot face faţă!" Reacţia mea marţiană clasică, prezentă şi astăzi uneori, este de a lua un pix şi o hârtie şi a-i spune: "Hai să facem o listă cu problemele. Apoi împărţim sarcinile şi vei vedea că totul va fi bine." Desigur, nici după ce îi demonstram că se poate face faţă lucrurilor printr-o organizare mai bună, soţia nu se simţea mai bine. Când am citit capitolul 2, "Domnul Rezolvă-Tot şi Comitetul de Perfecţionare", am înţeles că nu de rezolvarea situaţiei are ea nevoie. De atunci încerc să îi răspund venusian, strângând-o în braţe, iubind-o, arătându-mi recunoştinţa pentru câte face, pentru a constata apoi că problema iniţială a dispărut. Un alt exemplu: în momentele de certuri dintre noi soţia foloseşte frecvent - ca de altfel toate venusienele - cuvântul "niciodată". Multe dintre discuţiile noastre contradictorii se blocau la acest cuvânt. Când spunea "niciodată nu ai..." săream ca ars: "Acum chiar că exagerezi. Dar atunci când...? Sau atunci când...?" Acum însă ştiu că "niciodată" la femei înseamnă "uneori" sau poate "în clipa aceasta aşa mă simt de parcă niciodată...", aşa că în loc să sar să mă apăr, să îi demonstrez că greşeşte, demontând acuzele punct cu punct, caut să înţeleg faptul că un anumit comportament al meu i-a provocat atâta supărare.

Cele 13 capitole ale cărţii analizează reacţiile celor două sexe faţă de anumite situaţii ("Bărbaţii se retrag în vizuina lor, iar femeile vorbesc"), modelele lor comportamentale ("Bărbaţii seamănă cu elasticul", "Femeile sunt ca valurile"), căutând să furnizeze şi soluţii la problemele de comunicare (capitolele "Cum": "Cum să-i dai o motivaţie sexului opus", "Cum se pot evita certurile", "Cum să marcăm puncte în ochii partenerului", "Cum se pot comunica sentimentele dificile", "Cum să soliciţi sprijin astfel încât să-l obţii", "Cum poate fi păstrat farmecul dragostei"). Dacă doriţi o prezentare în detaliu a fiecărui capitol intraţi într-o librărie unde se găseşte cartea şi citiţi paginile 14-15. Intenţia mea a fost să vă semnalez cartea, să vă incit să o împrumutaţi sau cumpăraţi. Deşi este mereu riscant să recomanzi o carte, ţinând cont de diversitatea gusturilor, cuplurile tinere sau cele care mai au energia de a investi în relaţie vor preţui acest dicţionar marţiano-venusian, sunt sigur, mai mult decât orice alt dicţionar din casă.

În prefaţa cărţii, dr. Gray scrie: "Singura reacţie negativă pe care o am de la participanţii la seminariile mele şi din scrisorile pe care le primesc este: Mi-aş dori ca cineva să îmi fi spus asta mai devreme." Lucrul este valabil şi pentru cartea sa. Apreciez foarte mult această carte şi încă altele câteva, legate de căsătorie, şi mult mi-ar fi folosit să le fi cunoscut acum zece ani. Niciodată nu este însă prea târziu, iar dacă eu am aflat mai târziu, alţii mai tineri pot afla acum.

"Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus"
Dr. John Gray, Editura Vremea, Bucureşti 2005
Librarie.net - 15,21RON
Kerigma.ro - 18RON