Revista "Familia creștină" - 04/2006 

EQUIPES NOTRE DAME ȘI SPIRITUALITATEA FAMILIEI
Călin Sechelea

Diferența dintre contracepție și RNCCuprinsAscultarea în familie

 

Trăim într-o societate plină de contraste, în care, pe de o parte, divorțul, avortul sau relațiile extraconjugale tind să intre în banalitatea faptului divers, iar pe de altă parte un număr tot mai însemnat de cupluri își doresc o viață cu adevărat creștină. Astăzi însă, pe fondul desacralizării societății civile, devine tot mai dificil pentru un cuplu izolat să trăiască întreaga dimensiune a vocației căsătoriei. Viața creștină înseamnă trăirea credinței, iar pentru aceasta este nevoie de studiu și meditație. În practică însă, acestea sunt abandonate de către majoritatea cuplurilor, uneori pur și simplu deoarece nu se recunoaște importanța lor, dar adesea și din lipsă de timp, de îndrumare și pregătire. Rezultatul este o credință care rămâne la un nivel superficial, care nu pătrunde în intimitatea vieții de familie și este astfel vulnerabilă în fața agresiunii lumii păgâne în care trăim.

Sprijinul pe care un cuplu îl poate primi din partea altor familii care împărtășesc aceleași valori creștine devine de aceea esențial pentru dezvoltarea sa spirituală. În acest context, doresc să fac în acest articol o scurtă prezentare unei mișcări, Equipes Notre Dame, care își propune să răspundă nevoilor spirituale ale familiei, mișcare cu care am avut ocazia de a veni în contact în cursul acestui an.

Mișcarea s-a născut simplu în 1939, în Paris, din inițiativa unui grup de patru cupluri care, în dorința de a crește spiritual împreună în viața de cuplu, s-au adresat unui tânăr preot, Henri Caffarel și au hotărât să se întâlnească regulat pentru a medita asupra căsătoriei creștine. După război, odată cu apariția unui număr tot mai mare de grupuri și răspândirea mișcării, o structură organizatorică s-a dezvoltat treptat pentru a coordona și a menține comuniunea spirituală a acestor grupuri. Equipes Notre Dame nu își propune să impună o anumită spiritualitate membrilor săi, ci doar să-i ajute în angajamentul lor de a urma calea pe care le-o arată Cristos.

Viața cuplului, prin căsătoria creștină, este marcată de un sacrament datorită angajamentului profund al soților și este deci un semn al harului lui Dumnezeu. Iubirea conjugală își află sursa în iubirea lui Dumnezeu. Spiritualitatea căsătoriei își are originea tocmai în această relație: iubirea divină își găsește expresia în iubirea umană atunci când viața zilnică este pătrunsă de grijă și de atenție pentru celălalt, de sprijin și fidelitate absolută, de înțelegere și respect reciproc. Trăirea acestei realități în viața de fiecare zi este însă adeseori o luptă în care fiecare dintre soți trebuie să-și înfrunte propriile defecte și slăbiciuni, să găsească înțelegerea necesară pentru cele ale partenerului, dar și să înfrunte adeseori reticența unui mediu social ostil valorilor creștine.

Cunoscând aceste dificultăți și fiind conștienți de propriile slăbiciuni, membrii mișcării Equipes Notre Dame se bazează nu doar pe puterile proprii ci și pe sprijinul celor care împărtășesc același ideal și care se angajează să formeze o echipă. Aceste echipe nu constituie un scop în sine. Ele sunt în serviciul membrilor lor. Alcătuite din patru până la șapte cupluri și un preot care asigură consilierea spirituală, echipele au scopul de a permite membrilor lor să petreacă un timp de rugăciune comună dar și să-și ofere sprijin reciproc în trăirea și mărturisirea credinței.

Aceste echipe se întâlnesc o dată pe lună în casa câte unei familii, adeseori în cadrul unei cine comune, în cadrul căreia își împărtășesc experiențele personale și problemele cu care se confruntă în viața de fiecare zi, în viața spirituală, dar nu numai. Un element esențial în viața fiecărei echipe rămâne însă rugăciunea. În cadrul fiecărei întâlniri rugăciunea cuprinde o meditație asupra unui text biblic, urmată de un moment de rugăciune în comun pentru intențiile personale ale fiecărui membru, încheindu-se apoi cu o rugăciune liturgică.

Aceste întâlniri însă, oricât de utile ar fi ele, nu satisfac nevoile spirituale ale familiei. Membrii Equipes Notre Dame sunt invitați să se angajeze la stabilirea unui program spiritual care să cuprindă pe cât posibil ascultarea frecventă a Cuvântului lui Dumnezeu, rugăciune zilnică, atât rugăciune personală, cât și rugăciune comună, ca și cuplu sau ca și familie, sau alte eventuale angajamente personale, asupra cărora cuplul decide să-și concentreze eforturile.

Aceste angajamente sunt asumate voluntar de către membri, ele nu reprezintă sarcini pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, ci atitudini interioare care trebuie trezite și asumate în vederea realizării unei reînnoiri spirituale. Ele reprezintă o disciplină care urmărește să schimbe treptat cuplul și să dezvolte o spiritualitate a căsătoriei, ajutându-i pe soți în aplicarea Evangheliei în viața lor zilnică.

Citirea regulată a Cuvântului permite membrilor nu doar să-l cunoască pe Dumnezeu, dar, printr-o mai profundă pătrundere în Spiritul Evangheliei, să intre într-un contact direct cu persoana lui Cristos, acest contact constituind baza oricărei vieți spirituale. Membrii mișcării sunt invitați să citească zilnic Scriptura, în special Evanghelia și, meditând în tăcere asupra celor citite, să încerce să înțeleagă mai bine ceea ce Dumnezeu le transmite prin intermediul Bibliei.

Alături de citirea Cuvântului lui Dumnezeu, un loc important trebuie să-l dețină în viața oricărui creștin rugăciunea. În cadrul mișcării, se pune un accent deosebit nu doar pe rugăciunea personală contemplativă zilnică, dar și pe rugăciunea comună în cuplu sau în familie. Cristos este prezent în mijlocul familiei mai ales atunci când membrii ei se roagă împreună. Prin aceasta soții nu doar reînnoiesc "da"-ul rostit în fața lui Dumnezeu, dar ating un nivel al unității care izvorăște din sacramentul căsătoriei. Această rugăciune devine expresia comună a două rugăciuni individuale și trebuie să provină dintr-o viață împărtășită reciproc. Este important ca soții să încerce, chiar dacă stilurile proprii de rugăciune sunt diferite, să-și dezvolte un mod comun de rugăciune, iar acesta va fi mai autentic și mai profund când ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu și rugăciunea contemplativă sunt practicate cu regularitate de ambii soți.

Pe lângă acestea, fiecare cuplu este încurajat să rezerve câteva zile de reculegere, cel puțin o dată de an. Zilele de reculegere sunt un timp special pentru a te opri, a asculta și a te ruga, o ocazie de a te reîncărca spiritual, dar și pentru o mai profundă și sinceră autoexaminare.

Un alt punct important în dezvoltarea vieții de familie îl reprezintă discuția între soți. Cel puțin o dată pe lună, cei doi soți își fac timp pentru o discuție liniștită, în care să-și exprime sentimentele și gândurile. Este pentru soți o ocazie de a analiza trecutul, de a vorbi despre planurile de viitor și despre idealurile proprii de viață. Pare surprinzător să-ți impui o discuție pe lună într-o familie, dar analizându-ne mai atent, câți dintre noi purtăm o discuție adevărată cu partenerul de viață în fiecare lună, în care să ascultăm și să împărtășim dificultățile personale, dincolo de orizontul imediat și dincolo de problemele curente? Din acest motiv, membrii mișcării sunt invitați să nu lase astfel de discuții la voia întâmplării, ci să mențină o oarecare regularitate a acestora. Este de dorit totodată ca aceste discuții să înceapă cu un moment de rugăciune sau de tăcere, în scopul de a-i face pe soți conștienți de prezența lui Dumnezeu și de a crea o atmosferă potrivită împărtășirii dintre ei.

Fiecare cuplu este de asemenea încurajat să-și stabilească o așa numită regulă de viață, constând în unul sau mai multe puncte asupra cărora să-și concentreze eforturile. Este vorba de decizii practice luate de soți în scopul de a crește în viața spirituală și de cuplu. Desigur, viața nu este un drum întotdeauna neted; de aceea această regulă de viață trebuie revizuită în mod regulat, pentru a descoperi ceea ce stă în calea progresului nostru spiritual.

Într-o societate în care instituția căsătoriei este greu încercată și în care numărul căsătoriilor care eșuează este în creștere, cuplurile au nevoie de mărturii de trăinicie a iubirii care să le dea speranță și încredere. Cuplurile din Equipes Notre Dame vor să dea mărturie despre sursa de iubire, fericire, sfințenie, dar și de împlinire umană care este căsătoria. Trăind în lume potrivit valorilor evangheliei, ei sunt un semn al legământului, al comuniunii lui Dumnezeu cu persoana umană și al unirii dintre Cristos și Biserică.

Aș dori să închei cu cuvintele adresate de Papa Ioan Paul al II-lea mișcării Equipes Notre Dame: "Părintele Caffarel a învățat măreția și frumusețea vocației la căsătorie și... a prezentat chemarea la sfințenie ca fiind o parte integrantă a vieții de căsătorie și familie. ... Spiritul Domnului dă soților o nouă inimă și îi face capabili de a se iubi unul pe altul așa cum Cristos i-a iubit pe ei și de a sluji viața trăind misterul creștin, căci în unirea lor se împlinește misterul Pascal al Morții și Învierii".
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire