Revista "Familia creştină" - 01/2005

Dorinţa celor de-o anumită vârstă de a adopta comportamentul celor mai mari decât ei nu este ceva nou. Şi totuşi, părinţii care au copii cu vârstele între 8 şi 14 ani pot atesta următorul fapt: această perioadă, în loc să fie trăită cu calm, gustându-i bucuriile, este parcursă adesea cu o acceleraţie nebunească, staţia finală fiind adolescenţa. Dacă această fugă din copilărie nu ar avea şi consecinţe triste nu ne-am alarma, dar situaţia este cu adevărat gravă.

Dacă aruncăm o privire în camerele copiilor de 10 ani (plus sau minus), vedem că posterele cu formaţiile favorite sunt lipite deja pe pereţi, înlocuind desenele copilăriei. Tot mai multe fete apelează încă de la această vârstă la machiaj. Hainele, de care până acum răspundeau doar părinţii, devin un subiect de dispută, din dorinţa de aliniere la modă, atât a fetelor, cât şi a băieţilor. Colecţia de casete audio, cd-uri, reviste este brusc inundată de nume complet necunoscute părinţilor. Iar aceste schimbări de gusturi sunt doar vârful aisbergului, adevăratele şi profundele modificări având loc în interiorul fiinţei lor.

Interesant, un studiu făcut chiar de MTV - a cărui influenţă a făcut ca mulţi să numească generaţia tânără ca fiind "generaţia MTV" - arată că băieţii şi fetele, de la 11 ani în sus nu mai doresc să li se spună "copii". Dacă părinţii îşi urmăresc atent copiii, descoperă că încă de la 8 ani aceştia vorbesc despre "a fi sexy", flirtează şi consideră că nu este normal să nu aibă o prietenă / un prieten (ştiţi "prieten" în ce sens). Interesul pentru jucării dispare la vârste tot mai fragede (un alt studiu indică faptul că în SUA, vârsta maximă a copiilor care cumpără jucării a scăzut în ultimii ani de la 14 la 10), mutându-se spre haine, reviste, maşini, telefoane mobile, senzaţii tari...

Dacă până acum câteva decenii, vârsta 8-14 ani, "vârsta inocenţei", era păzită de conţinuturile pentru adulţi, astăzi copiii le au la îndemână cu foarte mare uşurinţă. Cine nu a văzut copii cumpărând reviste pentru adulţi? Cine nu ştie că la această vârstă, mulţi dintre ei sunt foarte pricepuţi internauţi, cunoscând bine siturile web interzise lor? Televiziunea, prin filme, reclame, desene animate, videoclipuri şi altele, este de asemenea foarte "grijulie", oferindu-le acces la informaţia ce contribuie la "maturizarea" lor. Nu mai are de ce să ne mire, doar să ne întristeze, că procentul copiilor cu viaţă sexuală activă este în creştere. Şi de aici şi procentul fetelor-mame. Iar problemele nu se opresc aici: tot mai mulţi copii se confruntă cu tulburări digestive, depresii, porniri violente, iar numărul sinuciderilor în acest palier de vârstă este de asemenea în urcare.

Anul trecut, vă amintiţi poate, în câteva grădiniţe din România s-a introdus un program experimental dedicat educaţiei sexuale. Părinţii erau îndemnaţi să le explice copiilor lor preşcolari noţiuni legate de relaţiile sexuale. Oare spre ce ne îndreptăm? Este copilăria pe cale de dispariţie? Am uitat oare de frumuseţea ei?

Trebuie să oprim timpul. Trebuie să ne oprim noi din fuga nebună de la o zi la alta, care imprimă acceleraţie şi vieţilor copiilor noştri. Şi oprindu-ne, să ne jucăm cu ei. Să le păzim copilăria. Altfel vom deveni vinovaţi de dispariţia ei.