RESURSE

Tatăl, ca membru al echipei

Creşterea unui copil poate fi de multe ori mai epuizantă decât o zi de lucru la o linie de producţie sau o zi întreagă de discuţii cu clienţii. Dacă mama este acasă, până la venirea tatălui, ea şi-a îndeplinit misiunea. Acum este rândul tatălui să preia atribuţiile.

Tatăl în familie

Lucrul în echipă presupune că partenerii au abilităţi şi slăbiciuni, dar şi răbdare. Este important ca părinţii să acţioneze ca o echipă, în mod special atunci când ambii lucrează. De multe ori taţii nu-şi dau seama cât de mult au nevoie de ei copii lor, mai ales dacă mama este tot timpul acasă. Poate credeţi că, dacă copiii petrec atât de mult timp cu mama, voi nu mai contaţi pentru copii. Această părere este bineînţeles falsă. Petrece cât mai bine timpul cu copilul tău. Iar atunci când părintele nu poate să petreacă cu copilul său atâta timp cât şi-ar dori, este importantă calitatea timpului petrecut.

Tatăl ca profesor

Fiecare familie are propriile reguli, idei despre ceea ce este bine şi despre cum trebuie să se comporte copilul. O familie poate considera amuzant când îl vede pe copil sărind pe canapeaua din sufragerie, o alta consideră sufrageria ca un teritoriu al adulţilor, unde este permisă doar comportarea ca un adult.

Mama şi tata vin cu idei din propria lor copilărie şi bineînţeles că vor fi şi diferenţe. Dezacordurile apar frecvent când se stabileşte ce este lipsit de pericol. Copiii au nevoie să exploreze pentru a învăţa, dar această aventură poate cauza lovituri. Un părinte poate considera că urcând şi coborând scările, copilul exersează independenţa. Celălalt părinte este îngrijorat că s-ar putea să-şi spargă capul. Este important să se găsească echilibrul între ceea ce este sigur, lipsit de pericol şi ceea ce este stimulativ. Se poate căţăra în zone protejate şi cu înălţimi mici.

Tatăl şi mama trebuie să hotărască împreună care este echilibrul perfect în acest caz sau în alte cazuri. Împreună să stabilească reguli, să le schimbe sau să le revizuiască, pe măsură ce copilul creşte şi învaţă. Mai presus de toate, să-l încurajeze continuu. De asemenea este important ca, în faţa copilului, ambii părinţi să fie de acord.

Mama şi tata sunt ilustraţii vii ale felului în care un bărbat şi o femeie se comportă fie ca indivizi fie ca şi cuplu. Tatăl este primul şi cel mai semnificativ bărbat pe care copilul îl întâlneşte, el va învăţa din ceea ce spui sau faci tu. Mai târziu îşi va face şi el o idee proprie despre cum este un bărbat şi un tată.

Exemplu: Tu şi mama explicaţi copilului în vârstă de trei ani că este important să tratăm animalele cu bunătate şi iubire. Dar să presupunem că un căţeluş murdăreşte covorul din sufragerie în mod repetat, la un moment dat va scoate din minţi şi-l loviţi. Copilul va începe să creadă că un tratament dur este în regulă, cel puţin pentru "lucruri" ca pisicile şi câinii. Dacă continui să tratezi animalul casei astfel, cu siguranţă copilul va creşte gândind că acesta este modul corect de a trata animalele.

Să vă amintiţi în permanenţă: copilul învaţă din exemplu. Este mult mai important ceea ce face tata decât ceea ce spune. Este important să ştie că părinţii lui se iubesc şi îl iubesc şi pe el foarte mult. Pentru a învăţa cum să arăţi iubire şi cum să fii iubit, părinţii sunt principala sursă. Deci nu-ţi fie teamă să arăţi afecţiunea pentru familia ta, pentru soţie, fii şi fiice. Nu-ţi fie teamă să arăţi afecţiunea pentru fiica ta. Dacă nu-i arăţi că ţii la ea şi că o găseşti o persoană foarte atrăgătoare, ea va crede că nimeni nu o va găsi astfel, ceea ce mai târziu va genera unele probleme.

Cea mai bună cale de urmat este să te comporţi natural. Tu eşti cel mai bun judecător al propriilor sentimente. Dacă acestea te bulversează sau te îngrijorează vorbeşte cu cineva în care ai încredere, o persoană calificată. Aminteşte-ţi că foarte rar copiii sunt afectaţi de prea multă iubire şi afecţiune. Este bine pentru copil să vadă că părinţii îşi exprimă emoţiile. Dezacordurile dintre tine şi mamă trebuie clarificate în mod deschis. În acest fel copilul va învăţa cum să rezolve problemele prin negociere.

Psiholog Jamina Leghezeu
Vita Catholica Banatus, mai-iunie 2004