RECENZII

Zbor de Fluture (2004)
The Butterfly Effect

Regia: Eric Bress, J. Mackye Gruber Roluri principale: Ashton Kutcher, Amy Smart Gen: SF, Thriller Durata: 113 Rating: O (R) Producător: Blackout Entertainment Premiera în România: 16.07.2004 Sit oficial: IMDB: info imdb

Recenzie

"Zbor de fluture" are titlul în original "The Butterfly Effect", titlul pe care ni-l explică, şi cu aceasta şi ceva din acţiunea filmului, Amy Smart, cea care o interpretează pe Kayleigh, prietena personajului principal, Evan Treborn (Ashton Kutcher): "Efectul fluturelui este acea teorie conform căreia atunci când un fluture zboară la New York, bătaia aripilor sale va fi resimţită în Japonia ca un uragan. În film, această teorie este demonstrată de faptul că Evan se întoarce în trecut şi schimbă un detaliu neînsemnat, dar care va afecta întregul prezent. De fiecare dată când călătoreşte în timp, schimbă încă puţin din copilăria sa nefericită, dar schimbările nu sunt mereu pozitive."

Acum că am înţeles ce este cu fluturele, să o luăm sistematic. Evan este un tânăr care suferă din tinereţe de misterioase crize de amnezie, explicabile în parte de amintirile represate din copilăria traumatică pe care a avut-o, copilărie marcată în principal de trei prieteni: Lenny (Elden Henson), Kayleigh (Amy Smart) şi sadicul lui frate Tommy (William Lee Scott). După un început ameţitor, filmul dă înapoi cu 13 ani, prezentându-ni-l pe tânărul Evan (Logan Lerman) şi pe mama sa (Melora Walters). Aceasta are probleme cu Evan, în urma plângerilor învăţătoarei lui hotărându-se să îl ducă la un medic, pentru a-i scana creierul. Psihologul care îl consultă pe Evan îl încurajează să îşi ţină un jurnal în care să îşi noteze zilnic activitatea, ca o metodă de luptă împotriva pierderilor de memorie devenite tot mai frecvente.

Şi cum să nu îşi piardă memoria cu evenimentele trăite în copilărie? Filmul ne duce cu alţi şase ani înainte, când Evan (acum jucat de John Patrick Amedori) şi echipa lui nebună, pun dinamită într-o cutie poştală, crezând că pun artificii; dinamita explodează şi ucide o femeie ce se întorcea acasă cu bebeluşul ei. Filmul ne aduce mai apoi în prezentul filmului, în care Evan este un inteligent şi bărbos student la psihologie, care îşi scrie doctoratul despre memorie. Într-o noapte, citind din jurnalul său, Evan descoperă că cuvintele scrise de el în jurnal declanşează nişte forţe psihice care îi permit să călătorească în timp, la perioada descrisă în fragmentul citit.

Din acest punct, filmul urmează mai multe realităţi paralele: Evan doreşte să transforme în bine vieţile prietenilor lui, şi îşi foloseşte pentru aceasta abilităţile tocmai descoperite pentru a rescrie istoria. Evan neglijează "efectul fluturelui", şi nici nu pare să fi urmărit binecunoscuta serie "Back to the Future", aşa că se comportă inconştient, uitând că schimbările din trecut pot să aibă efecte nebănuite în prezentul alterat. Cu toate intenţiile lui bune, vieţile din prezent nu iau turnura dorită. Prietena şi iubita lui, Kayleigh, ajunge la un moment dat călugăriţă, iar pe un alt fir al realităţii dependentă de droguri.

Filmul vorbeşte despre efectele dramatice pe care le pot avea abuzurile suferite în copilărie asupra formării psihologice şi emoţionale a unui copil. Regizorii Eric Bress şi J. Mackye Gruber ar fi vrut să vorbească şi despre aroganţa prometiană a jocului de-a Dumnezeu, dar filmul eşuează la acest capitol. E clar că filmul vorbeşte despre teoria haosului, dar aceasta nu trebuia reflectată neapărat printr-un naraţiune haotică. În plus spectatorul este pus să îndure prea multe: stereotipuri ieftine despre creştinism, nuditate gratuită, multă violenţă şi altele.

Datorită scenelor sexuale, celor cu nuditate, abordării temei pornografiei cu copii, aluziilor la homosexualitate, violenţei unor imagini, folosirii drogurilor, precum şi a unui limbaj vulgar (şi alte obiecţii), Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu O - adică ofensator moral. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu R - adică acces restricţionat.