RECENZII

Van Helsing (2004)
Van Helsing

Regia: Stephen Sommers Roluri principale: Hugh Jackman, Kate Beckinsale Gen: Acţiune, Aventuri, Horror Durata: 130 Rating: A-III (AP-13) Producător: Universal Pictures Premiera în România: 07.05.2004 Sit oficial: http://www.vanhelsing.net/ IMDB: info imdb

Recenzie

Un legendar vânător de monştri ne vizitează Transilvania în gogonatul şi mai ales morbidul film de acţiune "Van Helsing". Plin de scene de acţiune, realizat cu tehnicile moderne, filmul nu reuşeşte însă să aibă un scenariu coerent. Regizorul, Stephen Sommers, a dat viaţă Mumiei (I şi II): avem deci de-a face cu acelaşi stil, ce îşi mută doar locaţia din Egipt în plaiurile noastre mioritice (greu de recunoscut în acest film).

Hugh Jackman îi dă viaţă lui Gabriel Van Helsing, vânătorul de monştri care lucrează pentru o agenţie clandestină a Vaticanului (!) al cărei scop este să scape lumea de creaturile diabolice. Nu prea sigur de vocaţia sa violentă, Van Helsing îşi explică munca sa ca fiind un fel de plată pentru crimele pe care le-a făcut în trecut, dar detaliile rămân ascunse chiar şi pentru el, datorită unei amnezii inexplicabile. "Este mai bine ca unele lucruri să fie uitate", spune el la un momentan, replică ce poate fi aplicată şi filmului.

După o alergătură de-a "v-aţi ascunselea" pe urmele personajului creat digital Mr. Hyde (voce Robbie Coltrane), în turnul Catedralei Notre Dame din Paris, vânătorul este chemat înapoi la Roma. Aici el primeşte un nou ordin: să meargă în Transilvania pentru a-l lichida pe Dracula (Richard Roxburgh) înainte ca acesta să ucidă pe singurul vlăstar supravieţuitor al unei caste de vânători de vampiri, prinţesa Valerious (Kate Beckinsale), cea care se luptă pentru a-şi răzbuna strămoşii şi pentru a pune capăt blestemului ce stă asupra familiei ei. Însoţit de un călugăraş, fratele Carl (David Wenham), Van Helsing porneşte spre Transilvania, unde coalizează cu Valerious.

Dar din cauza prea multor ţăruşi şi crucifice ce le-au luat cu ei, nu prea mai rămâne loc de scenariu în continuare. În principal avem de-a face cu o urmărire: Van Helsing după Dracula şi miresele lui sugătoare de sânge (Elena Anaya, Silvia Colloca şi Josie Maran), care se transformă în ceva stil liliac şi terorizează satul cu atacurile lor aeriene. Pe drum Van Helsing se încaieră cu nişte vârcolaci, găseşte un aliat neverosimil în monstrul lui Frankenstein (interpretat de Shuler Hensley) şi dejoacă planul diabolic al lui Dracula. Stephen Sommers nu se dezminte şi oferă spectatorilor o serie lungă de secvenţe spectaculoase vizual, pline de efecte speciale, învăluite în întuneric şi într-o atmosferă gotică.

Unii ar putea fi pe bună dreptate iritaţi de apariţia acestui birou clandestin al Vaticanului, unde lucrează şi Val Helsing. Membrii biroului sunt de toate religiile - de la călugări budişti până la imami musulmani. Într-o scenă, fratele Carl cere favoruri sexuale ca recompensă pentru salvarea unei fecioare din sat. Iar filmul nu se opreşte aici în desconsiderarea religiosului: la un moment dat asistăm la un bal într-o biserică deconsacrată din Praga.

Datorită scenelor continue de violenţă, unei scene cu aluzii sexuale şi unor imagini înspăimântătoare, Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-III - adică pentru adulţi. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu AP-13 - adică se recomandă acordul părinţilor, filmul fiind interzis pentru copiii sub 13 ani.