RECENZII

Eu şi Marley (2008)
Marley & Me

Regia: David Frankel Roluri principale: Owen Wilson, Jennifer Aniston Gen: Comedie Durata: 120 Rating: A-II (AP) Producător: Fox 2000 Pictures Premiera în România: 20.03.2009 Sit oficial: http://marleyandmemovie.com/ Trailer: video Imagini: din film IMDB: info imdb

Recenzie

"Eu şi Marley" pare un film despre un câine - unul mare şi provocator de necazuri - dar în realitate adaptarea best-seller-ului lui John Grogan ne prezintă povestea unei căsnicii, fiind unul dintre cele mai pozitive filme produse de Hollywood în ultimii ani. Fără un fir roşu prea activ, filmul are un ritm parcă reflectând viaţa reală, eroii fiind John (Owen Wilson) şi soţia sa, Jenny (Jennifer Aniston), care părăseşte înzăpezitul Michigan la începutul filmului pentru însoritul West Palm Beach, Fla.

Prietenul lui John, Sebastian (Eric Dane), îl recomandă unui editor aspru dar bun la inimă, Arnie Klein (Alan Arkin). John obţine postul, dar în curând îşi invidiază prietenul, deoarece el se simte sătul de poveştile de rutină. Când John îi spune lui Sebastian despre gândurile lui despre familie, acesta îi sugerează să îşi ia un câine pentru a uşura tranziţia spre statutul de tătic. Simpaticul labrador pe care îl adoptă cuplul creşte rapid într-un monstru uriaş, încă drăguţ, dar foarte distructiv. Sunt multe scene în care Marley mai mult sperie decât ne amuză. Cu toate acestea, John şi Jenny îl acceptă şi păstrează pe Marley.

John va accepta apoi, ezitând la început, să scrie pentru o rubrică nouă, care va deveni foarte populară. În cele din urmă John and Jenny se hotărăsc să aibă copii, ea rămâne gravidă dar pierde sarcina. Este momentul care înscrie filmul pe o orbită de interes, ce se menţine până la final. Mai apoi vor avea trei copii, Marley rămânând - greu de crezut - parte a familiei. Adaptarea regizorului David Frankel surprinde esenţa vieţii într-un mod foarte natural. Scenariul scris de Scott Frank şi Don Roos nu apelează din fericire la prea multă melodramă. Wilson şi Aniston sunt perfect distribuiţi, oferind un cuplu credibil şi atrăgător. Mesajul pro-familie şi pro-copii este extrem de pozitiv.

Cuplul se ceartă rar, mai puţin când Jenny devine supraîncărcată cu creşterea copiilor şi a câinelui. Sebastian, pe care John îl invidiază atât de mult pentru carieră, se dovedeşte a avea o viaţă goală, într-un puternic contrast cu viaţa haotică dar care îi împlineşte pe cei doi soţi. Finalul amar va fi impresionant în special pentru cei care au avut o relaţie emoţională profundă cu un animal de companie.

Filmul conţine câteva expresii necizelate şi unele apropouri sexuale. Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-II - adică pentru adulţi şi adolescenţi. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu AP - adică se recomandă acordul părinţilor.