Recenzii filme
Întoarcere la Brideshead (2008)
Brideshead Revisited
Reclame comerciale
Recenzie
Cunoscătorii capodoperei "Brideshead Revisited" din 1945 a scriitoarei Evelyn Waugh și ai fidelei adaptări a romanului într-un serial de televiziune, în 1981, vor considera versiunea de film "Întoarcere la Brideshead" atrăgătoare și bine interpretată, dar fundamental schimbată, în elementele esențiale. Romanul este meditația unui catolic convertit despre impenetrabilele, și uneori uluitoarele, acțiuni ale harului lui Dumnezeu; drama de epocă a regizorului Julian Jarrold este predominant o poveste care atrage atenția asupra efectelor negative ale vinovăției induse de fundamentalismul religios.
Charles Ryder (Matthew Goode), student din clasa mijlocie la Universitatea Oxford, în anii 1920, este încântat de domeniul Brideshead, la care râvnește. Reușește să ajungă acolo prin intermediul prieteniei lui aproape romantice cu aristocraticul fiu Sebastian Flyte (Ben Whishaw). În scenariul scris de Andrew Davies și Jeremy Brock, ca și în roman, natura exactă a relației lor este lăsată neclară. Waugh o prezintă ca pe o distracție din tinerețe care va deschide calea, după ani și ani, pentru relația matură, deși adulteră, a lui Charles cu fascinant de enigmatica soră a lui Sebastian, Julia (Hayley Atwell). În film, este prezentată ca un interes amoros, deși platonic, reciproc. În plus, sentimentul de respingere simțit de Sebastian devine în film o cauză mai directă a căderii lui în alcoolism.
Responsabilă în cea mai mare măsură de căderea lui este autoritara sa mamă (o glacială Emma Thompson), obsedată din punct de vedere religios, cu care Charles intră curând în conflict. Părăsită de soțul ei, Lordul Marchmain (Michael Gambon), care acum locuiește la Veneția cu amanta lui italiancă Cara (Greta Scacchi), Lady Marchmain se folosește de Dumnezeu și de "limitările" Lui, după cum le numește ea, pentru a-și ține copiii sub control. Sebastian, asemenea tatălui său, va pleca în cele din urmă de lângă ea. (Slăbitul Wishaw, cu figura lui amintind de imaginile ascetului din deșert Charles de Foucauld, întruchipează pătrunzător căderea fizică și emoțională, dar și exilul în mod ciudat pașnic.) Julia, însă, în ciuda iubirii ei pentru auto-proclamatul ateu Charles, se confruntă cu eforturile mamei ei de a o împinge într-o căsătorie cu materialistul Rex Mottram (Jonathan Cake), care este însă catolic - și în consecință acceptabil.
Având în vedere durata limitată a unui film, schimbările aduse acțiunii unui roman lung sunt inevitabile. Alterațiile fundamentale ale temei și ale perspectivei sunt însă o altă problemă. Waugh prezintă implicit credința catolică drept "perla de mare preț" pentru dobândirea și păstrarea căreia trebuie făcut orice sacrificiu pământesc necesar. În timp ce această viziune, și mai provocatoare astăzi decât a fost pentru contemporanii lui Waugh, călăuzește unele dintre acțiunile mai târzii ale personajelor, în majoritatea filmului moștenirea religioasă a familiei se întrevede ca o forță opresivă, distructivă. Această schimbare a valorilor - care face ca fascinația de durată pe care o exercită credința asupra inițial scepticului Charles să fie în mare măsură inexplicabilă - este întărită de scena finală a filmului, în care soarta lui spirituală, subtil dar categoric exprimată în roman, este lăsată vagă.
Filmul conține activitate sexuală adulteră sugerată, scurtă nuditate parțială, un scurt sărut între persoane de același sex, și, ocazional, limbaj necizelat. Biroul pentru Film al Conferinței Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-III - adică pentru adulți. Asociația Americană pentru Filme îl clasifică cu AP-13 - adică se recomandă acordul părinților, fiind interzis celor sub 13 ani.
