RECENZII

Ember - Oraşul din adâncuri (2008)
City of Ember

Regia: Gil Kenan Roluri principale: Bill Murray, Saoirse Ronan Gen: Aventuri, Familie, Fantastic Durata: 95 Rating: A-I (AP) Producător: Playtone Premiera în România: 10.10.2008 Sit oficial: http://www.cityofember.com/ Trailer: video Imagini: din film IMDB: info imdb

Recenzie

"Ember - Oraşul din adâncuri" este o poveste imaginară futuristică, despre un oraş subteran creat ca un refugiu pentru civilizaţie, după ce pământul a devenit de nelocuit. Cetăţenii lui nu cunosc nimic despre lumea de deasupra, şi nici faptul că generatorul oraşului - sursa pentru toată lumina şi energia lor - a fost conceput să dureze doar 200 de ani, perioadă care se încheie acum. Această informaţie vitală a fost păstrată într-o cutie de metal şi transmisă de la primar la primar de-a lungul deceniilor, dar cutia s-a pierdut de mult timp. Cu pene de curent şi alte anomalii petrecându-se zilnic, curajoasa orfană Lina Mayfleet (Saoirse Ronan) şi strălucitul ei prieten, Doon Harrow (Harry Treadaway), fiu al inventatorului Loris Harrow (Tim Robbins), încearcă să descopere calea secretă spre afară, înainte ca slăbitul generator al oraşului să cedeze de complet.

Tuturor tinerilor din Ember li se dă profesia lor pe viaţă în Ziua Încredinţării, Lina devenind una dintre mesagerii oraşului. Doon se bucură de meseria lui, pentru că lucrând sub îndrumarea lui Sul (Martin Landau), va putea ajunge aproape de generator, pe care este sigur că îl poate repara. Dar accesul lui este blocat de Looper (Mackenzie Crook). Bill Murray este primarul Cole, în mod evident un personaj dubios, la fel ca şi slugarnicul lui acolit Barton Snode (Toby Jones). Marianne Jean-Baptiste este Clary, proprietara serei oraşului care ajută la refacerea rezervelor de hrană din Ember, ce scad rapid. Adaptarea romanului scriitoarei Jeanne DuPrau, realizată de către Gil Kenan, pentru prima oară regizor, transmite valori frumoase.

Chiar şi în momentele de pericol extrem, scenariul Carolinei Thompson ne arată că Lina şi Doon nu îi pierd niciodată din vedere pe cei dragi ai lor - în cazul Linei, bunica ei (Liz Smith), care a ştiut odată semnificaţia cutiei secrete, şi sora ei mai mică, Poppy, de care are grijă. Cu violenţă minimală şi fără nici un aspect problematic sexual sau de limbaj, acesta este un excelent film de familie, la care doar spectatorii mai mici s-ar putea speria de un monstru înfricoşător şi de alte scene de pericol. Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-I - adică audienţă generală. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu AP - adică se recomandă acordul părinţilor.