RECENZII

Ultimul Samurai (2003)
The Last Samurai

Regia: Edward Zwick Roluri principale: Tom Cruise Gen: Acţiune, Aventuri, Dramă Durata: 144 Rating: A-III (R) Producător: Cruise-Wagner Productions, Warner Bros. Premiera în România: 06.02.2004 Sit oficial: http://lastsamurai.warnerbros.com/home.p... Imagini: din film IMDB: info imdb

Recenzie

Un veteran al Războiului Civil american se luptă pentru propriul suflet şi pentru cel al unei naţiuni în drama epică regizată de Edward Zwick şi intitulată "Ultimul Samurai". Filmat cu o mare atenţie la detaliile istorice, spectatolul Estul-întâlneşte-Vestul are în centru povestea unui om în căutarea liniştii interioare. Din păcate, deşi filmul vorbeşte mult despre onoare, el prezintă războiul într-o manieră mai degrabă romantică şi nerealistă.

Acţiunea se petrece în 1876 şi îl are ca actor principal pe Tom Cruise în rolul căpitanului Nathan Algren, un fost soldat care a participat la Campaniile Indiene, în urma cărora a rămas deziluzionat, speriat, fără perspective de viitor. Viaţa i se schimbă însă odată cu angajarea lui de către tânărul împărat al Japoniei (Shichinosuke Nakamura), care doreşte de la el să antreneze o armată modernă pentru naţiune. Ajuns în Ţara Soarelui-Răsare, Algren descoperă că "armata" imperială este de fapt un batalion multicolor de ţărani care se sperie de arme şi nu sunt pregătiţi moral pentru luptă.

În timp ce se ocupă de formarea lor militară, Algren descoperă că se află în mijlocul unei lupte pentru putere dintre doi oameni care caută să îl influenţeze pe împărat. Pe de o parte este ministrul Omura (Masato Harada), un capitalist care, momit de interesele comerciale americane, încearcă să occidentalizeze ţara şi să ridice politica izolaţionistă de 200 de ani a Japoniei. Împotriva lui se aşează Katsumoto (Ken Watanabe), un general samurai care, împreună cu armata lui de luptători renegaţi, doreşte să conserve tradiţiile. Omura îşi dă seama că loialitatea lui Katsumoto faţă de împărat i-ar putea zădărnici planurile de modernizare, dar samuraiul nu are de gând să renunţe fără luptă.

Dorind cu disperare să suprime ultima redută rebelă a samurailor, Omura - fără să asculte de sfatul lui Algren - aruncă prematur în luptă armata împăratului. În ciuda avantajului armelor moderne, soldaţii imperiali nu pot face faţă samurailor, care, deşi mai puţini la număr, au experienţa războiului. În timpul luptei, Algren este capturat şi dus în tabăra din munţi a lui Katsumoto. Acesta, un om feroce dar în acelaşi timp un inteligent războinic-poet, cruţă viaţa lui Algren şi se arată mai interesat să îşi înţeleagă inamicul decât să lupte cu el.

Între captiv şi cel care l-a capturat se dezvoltă rapid o afinitate spirituală: amândoi sunt sătui de luptă şi totuşi în mijlocul ei. Algren începe să îşi însuşească codul cavaleresc "bushido", adică al războinicilor japonezi. Viaţa în acea tabără se dovedeşte a fi un adevărat balsam pentru sufletul său. Dar liniştea lui Algren dispare odată cu vestea că în absenţa sa, armata imperială a fost transformată într-o formidabilă maşină de luptă, susţinută de un armament occidental. Algren alege să mai intre odată în luptă alături de samuraii pe cale de dispariţie, chiar dacă aceasta ar putea fi ultima sa luptă.

Tom Cruise, care probabil îşi va face seppuku dacă va trebui să părăsească iar ceremoniile Oscar cu mâna goală, dă naştere unui personaj puternic, renunţând în parte la imaginea clasică promovată de Hollywood pentru un rol în care comunică mai mult, chiar şi atunci când tace. Vizual, "Ultimul Samurai" aminteşte de filmele legendarului regizor japonez Akira Kurosawa. Filmul surprinde frumuseţea naturală a peisajelor Japoniei. Iar luptele, deşi extrem de sângeroase, sunt adevărate coregrafii.

Zwick nu apelează la computer pentru a genera scenele de luptă, ci le face în genul clasic. Ar fi fost însă mai bine dacă s-ar fi folosit de sabia de samurai a lui Tom Cruise pentru a mai tăia din cele peste două ore de film. Violenţa de film este un element esenţial, necesar şi nu introdus forţat. Dar modul de prezentare lasă de dorit: războiul este descris ca ceva eroic, în loc ca ceva tragic. Cu tot respectul pentru tradiţiile altora, recurgerea la sinucidere în faţa pierderii onoarei este ceva ce nu poate fi acceptat de către creştini.

Filmul ridică întrebări importante despre costurile pe care le presupune modernizarea, respectiv despre conflictul dintre progres şi tradiţie. Este greu de înţeles de ce filmul prezintă situaţia atât de în alb şi negru: tot ce este din răsărit este bun (mai puţin Omura) şi tot ce este din occident este rău (mai puţin japonizatul Algren); societatea apuseană este coruptă şi inferioară din punct de vedere moral relativ la cea răsăriteană. Desigur, regizorul are motivele lui să urască occidentul, astfel că i s-ar putea pune aceeaşi întrebare care îi este pusă în film şi lui Algren: "Ce ai cu oamenii tăi de îi urăşti aşa de mult?"

Datorită scenelor sângeroase de luptă, Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-III - adică pentru adulţi. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu R - adică acces restricţionat.