RECENZII

Recviem (2006)
Requiem

Regia: Hans-Christian Schmid Roluri principale: Burghart Klaubner, Imogen Kogge, Anna Blomeier Gen: Dramă, Horror, Thriller Durata: 93 Rating: A-III Producător: 23/5 Filmproduktion GmbH Premiera în România: 23.03.2007 Sit oficial: http://www.requiem-derfilm.de/ Trailer: video Imagini: din film IMDB: info imdb

Recenzie

Ca film care tratează tema posedărilor demonice, filmul german "Recviem" este un fel de anti-"Exorcistul". Bazat în parte pe acelaşi caz din 1976 care a inspirat "Un caz de exorcizare" ("The Exorcism of Emily Rose"), sobra producţie a lui Hans-Christian Schmid oferă unele meditaţii despre credinţă şi psihologie, evitând senzaţionalismul şi clişeele horror. Nu există capete care să se învârtă în acest film. De fapt marea parte a filmului seamănă cu un documentar.

Drama fictivă se petrece în Germania anilor 1970, personajul central fiind Michaela Klinger (foarte credibil interpretată de Sandra Huller), o catolică practicantă ce merge la Colegiul Tubingen (acolo unde cu câţiva ani înainte Papa Benedict preda teologie). Diagnosticată din copilărie cu epilepsie, Michaela începe să aibă parte de episoade tot mai grave în care are viziuni şi aude voci. Ajunge să creadă că este posedată, născând teorii diferite din partea celor apropiaţi ei. Tatăl, Karl (Burghart Klaussner), o sprijină, sperând că medicamentele o vor ajuta, în timp ce austera ei mamă, Marianne (Imogen Kogge), se opune ca ea să meargă la şcoală, o atitudine care devine mai aspră după ce Michaela se întoarce aranjată mai sportiv: părul scurt şi hainele ei pot fi însă cu greu catalogate ca radicale.

Crizele i se înmulţesc şi devine tot mai convinsă de rădăcinile demonice ale bolii ei. Michaela se adresează unui preot bătrân, pr. Landauer (Walter Schmidinger), care însă pare că nu o crede. El apelează însă la un preot tânăr, pr. Borchert (Jens Harzer), care o abordează mai cu încredere pe Michaela. Între timp, prietenul Michaelei, Stefan (Nicholas Reinke), student la chimie, şi o prietenă, Hanna (Anna Blomeier), o presează să apeleze la psihologi.

Un "recviem" este o Liturghie pentru sufletele morţilor şi în tragedia din care este inspirat filmul, tânăra - Anneliese Michel - a murit de malnutriţie şi epuizare după câteva sesiuni de exorcizare, acuzaţi fiind mai apoi doi preoţi. Episcopii germani, în cazul real, au stabilit că nu a fost vorba de posedare demonică. Asemenea celuilalt film, "Un caz de exorcizare", filmul se concentrează cel mai mult pe misterul suferinţei umane. Asemenea Emiliei Rose, Michaela alege în cele din urmă să înţeleagă şi să îşi accepte suferinţa ca parte a voinţei impenetrabile a lui Dumnezeu. Schmid caută să nu se implice cu opiniile lui personale. Filmul prezintă astfel opinii de ambele părţi, iar marea dilemă rămâne în final nerezolvată. Pr. Borchert afirmă la un moment dat în film că ştiinţa îşi are limitele ei. Până la final, filmul pare a înclina totuşi, nu foarte mult, spre o explicare ştiinţifică şi nu supranaturală a crizelor Michaelei.

Filmul conţine unele scene cu probleme mentale sau posedare demonică, o întâlnire sexuală sugerată şi câteva expresii necizelate. Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-III - adică pentru adulţi.