 |
Recenzii filme
X-Men: Ultima înfruntare (2006)
X-Men: The Last Stand (X-Men 3)
Reclame comerciale
Recenzie În "X-Men: Ultima înfruntare", al treilea film bazat de celebrele benzi desenate ale lui Marvel, există personaje ce aruncă laser din ochi, controlează vremea, manipulează metalul și trec prin pereți. Dar cea mai remarcabilă trăsătură în filmul regizat de Brett Ratner este abilitatea de a injecta sentimente umane în ceea ce este în principal o X-travaganță cu multe efecte speciale, rezultând un film antrenant, dar care are și o oarecare profunzime.
Pornind de unde s-a încheiat filmul anterior, "Ultima înfruntare" continuă saga echipei de ființe umane ale căror gene mutante le dau forțe extraordinare, pe care le folosesc în lupta cu mutanții răi. Povestea se concentrează pe telepatica Jean Grey (Famke Janssen), care a murit în apogeul celui de-al doilea film - sau cel puțin așa am crezut noi. Ea a supraviețuit, renăscând ca o zeiță. Dar trauma morții (relative) a descătușat în ea o parte negativă, distructivă, necontrolabilă. Suspicios pe mutanți - inclusiv pe cei buni - guvernul US anunță că a găsit un "leac" pentru a-i reface simpli oameni pe mutanți. Vestea provoacă o revoluție, mizantropicul Magneto (Ian McKellen) declarând război omenirii și strângând o armată de mutanți nebuni. În cealaltă tabără sunt Storm (Halle Berry) și Wolverine (Hugh Jackman), cu al lor profesor Charles Xavier (Patrick Stewart), care caută o abordare mai pașnică a problemei.
Printre noile personaje îl găsim pe eruditul dr. Henry McCoy aka "Bestia" (Kelsey Grammer puternic machat), un mutant cu blană albastră, care, deși aliat cu Xavier, simpatizează cu cei care doresc să fie "normali". Ar mai fi apoi Juggernaut (Vinnie Jones), un buldozer uman, Pyro (Aaron Stanford), care manipulează focul, și Mystique (Rebecca Romijn), care are abilitatea de a-și schimba forma. Printre personajele cu sentimente se află înaripatul Angel (Ben Foster), a cărui amintire de pe când era un băiețel este impresionantă. Fanii seriei care s-au îngrijorat întrebându-se dacă Ratner îi poate urma cu succes lui Bryan Singer, pot fi liniștiți: nu vor fi dezamăgiți de film. Cât privește scenele de acțiune, spectatorii vor găsi că biletul merită și ultimul bănuț.
Ratner reușește să păstreze atenția asupra relațiilor dintre personaje, inevitabil unele secundare fiind subdezvoltate. Spre deosebire de diferite alte serii ce intră în rutină, "Ultima înfruntare" își menține prospețimea. Cum filmul nu oferă prea multe detalii din trecut, cei care nu au văzut primele două părți ar putea fi puțin nedumeriți. Violența, deși puternic stilizată, este mai intensă de data aceasta (trupuri vaporizate și altele), dar pe ecran nu prea curge sânge. Unii părinți ar putea totuși susține că tot carnagiul liber de consecințe transmite un mesaj greșit. Apoi scurtul moment senzual dintre Janssen și Jackman poate fi iarăși problematic pentru cei mai tineri.
Una dintre explicațiile succesului seriei este că, deși personajele au forțe supraomenești, problemele lor sunt clar umane. Aceste sentimente se regăsesc de exemplu în romanța ce se naște între Rogue (Anna Paquin) și frumusețea de gheață Iceman (Shawn Ashmore), complicată de nou venita Kitty Pryde (Ellen Page). Filmul depășește granițele benzilor desenate, comentând probleme precum drepturile minorităților (rasiale sau sexuale), bioetica și terorismul, explorând și teme precum alienarea sau abuzul de putere. Apogeul filmului afirmă în mod îmbucurător faptul că iubirea este cea mai puternică armă, încheind cumva moral filmul. În ciuda titlului, finalul filmului lasă de înțeles că va continua.
Multă violență stilizată, o întâlnire sexuală, nuditate sugerată, câteva expresii necizelate. Biroul pentru Film al Conferinței Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-II - adică pentru adulți și adolescenți. Asociația Americană pentru Filme îl clasifică cu AP-13 - adică se recomandă acordul părinților, fiind interzis celor sub 13 ani.
|
|
