RECENZII

Puşcaşi marini (2005)
Jarhead

Regia: Sam Mendes Roluri principale: Jamie Foxx, Jake Gyllenhaal, Peter Sarsgaard Gen: Acţiune, Dramă, Război Durata: 123 Rating: L (R) Producător: Universal Pictures Premiera în România: 13.01.2006 Sit oficial: http://www.jarheadmovie.com/ Imagini: din film IMDB: info imdb

Recenzie

Filmul "Puşcaşi marini" este o meditaţie despre război fără coloană şi fără complot. Este un film despre război, dar cumva lipsit chiar de elementul specific genului: războiul. Nu că nu ar exista lupte. Soldaţii se luptă între ei. Se luptă cu gândul că prietenele şi soţiile lor i-ar putea înşela acasă. Se luptă cu frica şi cu frustrări sexuale. Se luptă cu dezamăgirea că nu au putut să... lupte. Şi mai ales se luptă cu plictiseala.

Bazat pe memoriile lui Anthony Swofford după experienţele trăite în primul război din gol, "Puşcaşi marini" ne prezintă o unitate din marină, de la antrenarea ei şi până la amplasarea în Irak pentru operaţiunea "Furtună în deşert", totul fiind văzut prin ochii unui sergent şi al prietenilor lor (bine interpretaţi de Jake Gyllenhaal şi Peter Sarsgaard). Soldaţii ajung în Irak dornici să le "tragă una" irakienilor, dar află că ar putea să aştepte chiar săptămâni întregi până să aibă parte de ceva acţiune. În final ei ajung să se întrebe: "Vom ajunge noi vreodată să ucidem pe cineva?"

Când nu sapă gropi în nisip, beau apă sau se consolează cu autoerotism, sergentul lor (Jamie Foxx) rupe monotonia ordonându-le să joace fotbal pe căldura infernală, îmbrăcaţi în întreg costumul anti-atac-chimic. Când în sfârşit vine acţiunea, ei sunt simpli spectatori, deoarece forţele aeriene aduc rapid victoria, înainte ca ei să ajungă să tragă vreun glonţ. Nici transformarea personajelor din tineri recruţi în veterani, şi nici prezentarea vieţii de soldat nu sunt ceva nou în cinematografie: le-am mai văzut. Ca în "American Beauty" şi în "Drumul spre pierzanie", Mendes pune accentul pe vizual. Printre cele mai impresionante imagini din film sunt cele ale terenurilor petroliere arzând, amintind cumva de "Infernul" lui Dante.

Scenariul scris de un fost puşcaş marin, William Broyles Jr., este plin de limbaj vulgar, care, deşi probabil reflectă realitatea din teren, este excesiv pentru film. Urâţenia războiului nu este evitată, dar ce este mai trist e ambiguitatea morală. Uneori filmul acuză absurditatea războiului şi efectele lui de desensibilizare a omului. Alteori glorifică violenţa, masculinitatea bărbatului soldat. Soldaţii din film, deşi aparent normali, se dovedesc plini de testosteron şi de sete de sânge, un stereotip care nu face cinste bărbaţilor şi femeilor din serviciul militar american. Filmul suprarealist şi sardonic nu pare a urmări ceva, exceptând poate sublinierea faptului că soldaţii nu pot scăpa de imaginile de război nici la mult timp după ce au ajuns acasă.

Titlul filmului în engleză, "Jarhead", se referă la termenul cu care puşcaşii marini îşi descriu capetele lor rase la zero. Se referă şi la faptul că minţile lor trebuie să fie golite, ca un borcan (jar), pentru a fi umplute cu mentalitatea puşcaşilor marini. După film, spectatorii se vor simţi şi ei cumva goliţi.

Filmul conţine violenţă de război, imagini cu trupuri carbonizate, câteva întâlniri sexuale cu nuditate parţială, scene de masturbare şi urinare, prea mult limbaj vulgar şi blasfemii. Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul L - adică limitat, respectiv film problematic chiar şi pentru adulţi. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu R - adică acces restricţionat.